Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin dispozitiile art.60 lit h Codul Muncii legiuitorul a instituit interdictia potrivit careia concedierea salariatului nu poate fi dispusa pe durata efectuarii concediului de odihna .

In aceste conditii decizia de concediere nu corespunde cerintelor impuse de lege prin dispozitiile art.78 Codul muncii .

Prin sentinta nr.5292/09.07.2013, pronuntata de Tribunalul Dolj – Sectia de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. 22824/63/2012 s-a admis contestatia formulata de reclamantul E. C. cu domiciliul in  Filiasijudetul Dolj in contradictoriu cu paratul A. F. M.T. CRAIOVA..
S-a dispus anularea deciziei de concediere nr. 98/31.10.2012 emisa de intimatul A. F. M. T. CRAIOVA.
S-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei nr. 98/31.10.2012, in sensul reincadrarii contestatorului pe functia de solist vocal.
A fost obligat intimatul la plata unei despagubiri  egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculate de la data emiterii deciziei nr. 98/31.10.2012 si pana la data reintegrarii efective.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut :
           Reclamantul a fost angajatul paratului A. F. M. T. CRAIOVA in functia de solist vocal cu contract individual de munca nr. 385/1993. Ulterior a fost desemnat manager interimar al A. F. M. T. CRAIOVA, in acest sens fiind emisa decizia nr. 01/05.01.2010 prin care a fost suspendata functia de executie de solist vocal detinuta in cadrul ansamblului, pana la ocuparea prin concurs a postului de manager, dar nu mai mult de 120 de zile (fila 21 din dosar )
La data de 30.04.2010, potrivit HCL nr. 148/29 04 2010 emisa de Consiliul Local Craiova si ca urmare a rezultatului final obtinut de reclamant la concursul pentru ocuparea postului de manager, intre parti s-a incheiat Contractul de Management nr. 56575/30.04.2010.
In temeiul contractului incheiat de parti in conditiile mai sus aratate, acestea au convenit ca in perioada 01.05.2010–01.03.2013, reclamantul sa indeplineasca functia de manager al A. F. M. T. CRAIOVA, perioada in care a fost suspendat contractul individual de munca al sau privind functia de executie de solist vocal conform deciziei nr. 1/05.01.2010.
Odata cu aparitia OUG 63/2010 contestatorul in calitate de manager, a inaintat Consiliului Local Craiova o nota de fundamentare (fila 61), prin care disponibiliza 11 angajati si preciza criteriile de disponibilizare aprobate in sedinta consiliului administrativ al ansamblului.
Prin Hotararea nr. 133/25.03.2010 a Consiliului Local Craiova (fila 51) si Hotararea nr. 248/29.07.2010 a Consiliului Local Craiova s-a aprobat organigrama si statul de functii pentru anul 2010, in care nu mai apare functia de solist vocal, studii superioare,gradatia 5,detinut anterior de contestator
Prin decizia nr. 145/09.08.2010 emisa de parata prin manager (fila 66, dosar fond ) s-a dispus in temeiul OUG 63/2010, care impunea reducerea cheltuielilor de personal precum si in conformitate cu HCL nr. 248/29.07.2010 (fila 63), care aproba organigrama Ansamblului Folcloric, desfiintarea intre altele a postului de solist vocal, studii superioare,gradatia 5.
In urma analizarii raportului de activitate asupra managementului A. F. M. T. CRAIOVA (etapa nr. 1 a evaluarii) precum si a discutiilor purtate cu reclamantul(etapa a 2- a a evaluarii), comisia de evaluare finala a emis Raportul de evaluare nr. 125628/27.09.2012, prin care a recomandat rezilierea contractului de management incheiat de parti.
Impotriva calificativului final de \"nesatisfacator\", nota obtinuta fiind 6,68  a formulat contestatie, care a fost respinsa ca neintemeiata de catre Comisia de solutionare a contestatiilor pentru evaluarea finala a managementului.
Ulterior prin HCL nr 165/19.10.2012 a fost aprobat rezultatul final al evaluarii finale a managementului la A. F. M. T. CRAIOVA cat si rezultatul final al evaluarii si raportul nr. 135410/2012 intocmit de Serviciul Resurse Umane, hotarare in baza careia s-a emis Dispozitia Primarului Municipiului Craiova nr. 1970/22.10.2012, privind aprobarea incetarii contractului sau de management, incepand cu data de 22.10.2012.
La data de 31.10.2012 A. F. M. T. CRAIOVA a emis Decizia nr. 98/31.10.2012, prin care, in baza art. 65 din Codul muncii s-a dispus incetarea, incepand cu data de 31.10.2012 a contractului individual de munca, ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de salariat, conform dispozitiilor OUG nr. 63/2010.
Instanta a admis contestatia constatand ca fiind intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Contractul individual de munca al contestatorului a fost suspendat de drept conform art. 50 al. 1 lit. d C. Muncii pe perioada exercitarii functiei de manager ca urmare a incheierii contractului de management cu Consiliul Local Craiova.
In aceste conditii, la data incetarii contractului de management- 22.10.2012 reclamantul trebuia sa revina pe functia detinuta anterior in baza contractului individual de munca aceea de solist vocal, studii superioare, gradatia 5.
Faptul ca pe parcursul derularii contractului sau de management a fost in mod eronat desfiintat postul sau, ca urmare a unor hotarari ale Consiliului Local in care se aproba noua organigrama si statul de functii, nu exonereaza noua conducere a institutiei parate prin noul manager sa actioneze cu buna credinta si sa respecte dispozitiile legale din Codul muncii cu privire la reluarea efectelor contractului individual de munca al contestatorului care a fost suspendat.
Potrivit art 49 al. 6 din Codul muncii suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea tuturor termenelor care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca.
In aceste conditii noul manager avea posibilitatea sa solicite Consiliului Local, institutia care a aprobat noua organigrama pe anul 2010 si a desfiintat postul detinut de contestator,  reinfiintarea postului.
La data de 31.10.2012, data la care s-a dispus incetarea contractului individual de munca, A. F. M. T. CRAIOVA avea disponibil un alt post de instrumentist cu studii medii, care ar fi putut fi ocupat de reclamant, dat fiind faptul ca acesta a solicitat  prin cererile nr. 999/24.10.2012 si 141883/26.10.2012 (fila 71) atat paratului Ansamblul Folcloric cat si Primariei Craiova transformarea acestui post in post vacant de solist vocal, cu studii superioare, insa prin adresa nr. 141883/31.10.2012, i-a fost comunicat ca aceasta transformare nu a fost solicitata de catre A. F. M. T. CRAIOVA si nu a fost aprobata printr-o hotarare de Consiliu Local.
Conducerea institutiei parate avea posibilitatea sa supuna aceasta cerere hotararii Consiliului Local in vederea solutionarii favorabile de  catre Primaria  Craiova, insa nu s-a dorit acest lucru.
La data de 31.10.2012 s-a emis decizia contestata in cauza prin care a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatorului, ca urmarea desfiintarii postului, iar prin intampinarea depusa a invocat imprejurarea exonerarii de raspundere ca urmare a culpei reclamantului in desfiintarea postului si faptul ca nu s-a actionat cu buna credinta.
Aceasta culpa a reclamantului nu a fost dovedita in cauza, in conditiile in care desfiintarea postului a fost dispusa ca urmare a aprobarii noii organigrame si stat de functii de catre Consiliul Local Craiova prin HCL nr. 248/29.07.2010 (fila 63), care aproba organigrama Ansamblului Folcloric, desfiintarea intre altele a postului de solist vocal, studii superioare, gradatia 5.
Prin decizia nr. 145/09.08.2010 emisa de parata (fila 66) contestatorul in calitate de manager a pus in aplicare, asa cum de altfel era si obligat,  HCL nr. 248/29.07.2010 emisa in temeiul OUG 63/2010, care impunea reducerea cheltuielilor de personal.
Prin semnarea hotararii nr. 145/09 08 2010 de catre contestator, in calitate de manager al Ansamblului Folcloric Maria Tanase, nu se face dovada ca acesta a dorit desfiintarea propriului post, in conditiile in care prin  Nota de fundamentare a Deciziei nr 145/09 08 2010, Referatul nr 625/05.08.2010 al consilierului juridic al intimatului, precum si procesul verbal de sedinta nr.5/21.07.2010 incheiat in sedinta Consiliului Administrativ al ansamblului,ca inscrisuri preliminare emiterii deciziei si invocate chiar in cuprinsul acesteia nu s-a pus in discutie desfiintarea posturilor vacante, fie ele temporare sau definitive, ci doar lista nominala cu posturile care vor fi desfiintate(numai dansatori si instrumentisti) cu individualizarea numelui si prenumelui titularului postului, precum si identificarea si aplicarea unor criterii dupa care urma sa fie efectuata procedura concedierii.
Nu s-a pus astfel in discutie si, pe cale de consecinta, nici nu s-a hotarat vreodata cu privire la restrangerea unui post de solist vocal – studii superioare, gradatia 5.
Fictivitatea si neseriozitatea cauzei precum si lipsa bunei credinte a paratului este reliefata si de faptul ca dupa aproximativ sase luni de la data emiterii deciziei contestate, la data de 05.06.2013, pe parcursul derularii prezentei cauze, paratul a organizat un concurs (fila 104, dosar fond) pentru ocuparea unui post de solist vocal, studii superioare, treapta profesionala I, gradatia 5, exact postul pe care-l ocupase anterior contestatorul.
Prin cererea inregistrata sub nr. 77241/20.05.2013 la Primaria Craiova (fila 120, dosar fond ), paratul Ansamblul Folcloric a solicitat transformarea postului de solist vocal studii superioare treapta profesionala I in solist vocal studii medii, ca urmare a neprezentarii niciunui concurent pentru acest post, facand mentiunea ca  aceasta transformare a fost aprobata in Sedinta Consiliul Administrativ din data de 20.05.2013 si anexeaza hotararea in acest sens.
Asa cum a retinut instanta anterior, cererea contestatorului din data de 24.10.2012 de transformarea unui post vacant de instrumentist studii medii in post de solist vocal studii superioare nu a fost solutionata favorabil de Primaria Craiova, tocmai datorita faptului ca nu a fost anexata hotararea Consiliului Administrativ.
La emiterea deciziei contestate nu au fost respectate nici dispozitiile imperative ale Codului Muncii prev. de art 60 alin 1 lit h din Codul muncii care interzic concedierea salariatilor pe durata efectuarii concediului de odihna.
Astfel, in perioada 24.10.2012- 7.11. 2012 reclamantul isi efectua concediul legal de odihna, aprobat de angajator la data de 23.10.2012, prin cererea inregistrata sub nr. 988/23.10.2012 (fila 22, dosar fond ).
Apararile paratei in sensul ca acest concediu de odihna este aferent activitatii functiei sale de manager detinuta si in anul 2012 nu subzista, in conditiile in care legea nu distinge cu privire natura contractului din care deriva concediul de odihna.
De asemenea apararea in sensul ca pentru 11 zile de concediu contestatorul ar fi primit drepturi banesti nu a fost dovedita de parata.
Motivarea in sensul ca nu ar fi trebuit legal sa beneficieze de 21 de zile concediu de odihna( art. 145 alin 2 Codul muncii ) nu subzista in conditiile in care cererea de concediu i-a fost aprobata fara niciun comentariu.
Decizia este considerata  ca fiind  lovita de nulitate si pentru incalcarea dispozitiilor art 75 din Codul muncii deoarece nu a respectat dreptul reclamantului la preaviz.
Astfel, potrivit acestor dispozitii, persoanele concediate in temeiul art 61 lit c si d , art 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare.
In consecinta angajatorului ii revine obligatia de a respecta dreptul de preaviz a salariatului.
Fata de aceste dispozitii legale, apararile paratei in sensul ca nu exista vatamare, ca se cunostea de catre contestator inca din anul 2010 aceasta situatie a desfiintarii postului, nu subzista.
Motivul invocat de contestator in sensul ca decizia este nelegala potrivit art. 64 din Codul muncii in sensul ca nu i s-a propus salariatului disponibilizat un alt loc de munca vacant compatibil cu pregatirea profesionala si nu s-a solicitat sprijinul agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului,a fost considerat  nefondat, deoarece dispozitiile invocate  sunt aplicabile in cazuri limitativ prevazute de lege ( art. 61 lit. c si d ), fara a fi incidente in prezenta cauza in care concedierea a fost facuta in temeiul art 65 din Codul muncii , asa cum  a decis si ICCJ intr-un recurs in interesul legii –decizia nr. 6/09.05.2011.
Motivul invocat de contestator in sensul ca masura reducerii posturilor la nivelul paratei nu a fost o concediere individuala in sensul dispozitiilor art 65 din Codul muncii , ci o concediere colectiva,in sensul disp.art 68 – 73 din Codul muncii , si astfel angajatorul nu a initiat procedura prealabila a consultarii cu sindicatul sau, dupa caz, cu  reprezentantii salariatilor, nu este pertinent in cauza deoarece litigiul de fata nu vizeaza anularea deciziei nr. 145/09.08.2010 emisa de parata prin care s-au desfiintat posturi vacante, ci anularea deciziei nr. 98/31.10.2012 prin care a incetat contractul individual de munca al contestatorului.
In ceea ce priveste repunerea in situatia anterioara solicitata de contestator, instanta a considerat ca imprejurarea ca angajatorul a desfiintat locul de munca al salariatului concediat nu poate fi retinut ca impediment pentru reintegrarea salariatului,in temeiul hotararii judecatoresti definitive si executorii, angajatorul avand obligatia sa dispuna reintegrarea salariatului pe functia detinuta anterior emiterii deciziei a carei nelegalitate s-a constatat,chiar daca acest lucru inseamna reinfiintarea potului.
Intimatul nu s-a putut prevala de faptul ca in noua sa structura organizatorica nu mai exista postul pe care trebuie sa se faca reincadrarea in munca a contestatorului, in eventualitatea admiterii contestatiei, deoarece invocarea lipsei interesului prin raportare la lipsa efectiva a postului, ar insemna incalcarea principiului protectiei salariatilor,guvernat chiar de disp.art 6 din art. 279 , dar si paralizarea caracterului executoriu al hotararilor judecatoresti in materia litigiilor de munca.
Pentru aceste considerente instanta a admis contestatia, a anulat decizia de concediere conform art. 78 din Codul muncii , fiind dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege, a dispus reintegrarea contestatorului pe postul detinut anterior emiterii deciziei conform art. 80 al. 2 C. Muncii si a obligat intimatul la plata unei despagubiri  egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, calculate de la data emiterii deciziei nr. 98/31.10.2012 si pana la data reintegrarii efective.
S-a retinut faptul ca cererea privind cheltuielile de judecata vor solicita pe cale separata.
Impotriva acestei sentinte a  declarat recurs paratul ANSAMBLUL FOLCLORIC MARIA TANASE CRAIOVA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeienicie.
Criticile sunt  in urmatoarele :
Sustinerile reclamantului in sensul anularii dec.98/31.10.2012 si a repunerii partilor in situatia anterioara emiterii acesteia, cu acordarea unei despagubiri egala  cu valoarea salariilor indexate, majorate si  reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul  pana la reintegrarea efectiva sunt  apreciate  ca fiind nefondate  si reflecta  invocarea propriei culpe.
Masura  dispusa prin dec. 98/31.10.2012 a carei anulare se solicita este in acord cu dispozitiile legale si principiile de drept in materie, temeiul juridic reprezentandu-l  art. 65 din Lg. 53/2003, modificata si completata, postul ocupat de catre contestator in organigrama Ansamblul Folcloric Maria Tanase Craiova fiind desfiintat in conditiile acestui articol inca din timpul exercitarii mandatului de manager de catre intimatul reclamant prin vointa acestuia.
Se arata ca odata cu aparitia OUG 63/2010 insusi d.l E. C., manager, inainteaza Consiliului Local Craiova o nota de fundamentare prin care disponibilizeaza  11 angajati si toate posturile vacante, intocmindu-se un  stat de functii diminuat de la 82 de posturi anterior la numai 58.
 Prin HCL nr. 248/29.07.2010 se aproba noile organigrame si statul de functii ale Ansamblul Folcloric Maria Tanase Craiova, dispunandu-se expres ca de la data acesteia  isi inceteaza efectele HCL 133/2010, in noua organigrama apare desfiintata functia de solist vocal, studii superioare, gradatia 5, detinut anterior de  reclamant si vacant prin suspendarea functiei.
Pentru ca masura desfiintarii postului ocupat de un angajat sa fie una legala, trebuie sa fie efectiva, conditie indeplinita –postul fiind suprimat din structura  recurentei ca urmare a masurii luate prin HCL 248/2012, reclamantul insusi in calitate de manager al Ansamblului Folcloric Maria Tanase emisese  in  deplina cunostinta de cauza decizia 145/2010; sa aiba o cauza reala, sa aiba o cauza serioasa.
La data de 22.10.2012 contractul de management al contestatorului a incetat, unitatea operand in registrul general de evidenta al salariilor REVISAL incetarea suspendarii, insa postul fiind desfiintat s-a impus emiterea dec. 98/31.10.2012.
Fata de situatia aratata se invedereaza :
1.Dreptul afirmat de contestator nu este exercitat cu buna credinta – apreciat ca si exceptie de catre recurenta- nu  a fost analizata de instanta de fond; In speta, conditia bunei credinte nefiind indeplinita, in conditiile in care intimatul personal a dispus desfiintarea acestui post.
2.Cauza petendi nu este una morala,  intimatul reclamant  invocandu-si propria culpa- functia acestuia fiind desfiintata de acesta care apoi invoca nelegalitatea masurii de  incetare a contractului individual de  munca.
3.Sustinerea contestatorului in sensul ca incetarea contractului de munca ar fi intervenit in perioada suspendarii este eronata decizia   nr.98/31.10.2012 fiind emisa  in data de 31.10.2012, iar masura suspendarii a operat pana la data de 22.10.2012.
4.Decizia  nr. nr.98/31.10.2012 are in vedere o situatie juridica ineluctabila, functia intimatului reclamant  fiind desfiintata inca din anul 2010,  acesta recunoscand clar ca in perioada cat a fost manager la Ansamblul Folcloric Maria Tanase Craiova s-a desfiintat postul sau – pct.3 si 4 din adresa 141883/26.10.2012  inregistrata la  Primariei Craiova.
Se critica faptul ca instanta de fond nu a avut in vedere argumentele recurentei in sensul ca s-a refuzat de catre ordonatorul  de credite crearea unui nou post, ca hotararile anterioare de  Consiliu local prin care se desfiinta  postul acestuia sunt obligatorii si ca postul de instrumentalist nu poate fi ocupat din ratiuni obiective.
5. Sustinerile  intimatului reclamant cu privire la incalcarea dreptului la preaviz sunt nefondate, neexistand vatamare, acest drept  fiind reglementat de art.75 din art. 279 , salariatul cunoscand personal ca prin propria actiune isi desfiintase postul inca din  anul 2010.
Se invoca decizia de speta a Curtii de Apel Bucuresti – nr.117/R/2008 si dec. civ.111/R/2008, dar si dec. Curtii de Apel Cluj nr. 377/R/2010.
Contestatorul a fost evaluat ca „nesatisfacator” primind anuntul nr. 125779/28.09.2012 din partea Primariei Craiova, prin raportul de evaluare nr.125628/2012 fiind recomandata rezilierea contractului de management. Se inainteaza adresa nr. 882/2012 catre primaria Craiova prin care solicita transformarea unui post de instrumentist studii medii intr-unul de solist vocal, dar revine prin cererea nr.141883/26.10.2012 inregistrata cu acest numar la Primaria Craiova si   sub nr. 999/24.10.2012 la Ansamblul Folcloric, fiind evident ca incepand cu 01.10.2012 intimatul  reclamant aflandu-se intr-o situatie juridica specifica preavizului.
6.Sunt apreciate ca nefiind  adevarate sustinerile intimatului ca „ a incercat  sa se prezinte la serviciu in vederea prestarii muncii specifice postului de executie de  solist vocal” imediat ce a primit dispoz. nr. 1970/22.10.2012 a Primariei Craiova, in sensul contractului de management.
7.Cu privire la concediul de odihna si emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca in perioada concediului de odihna aferent anului 2012, pentru un numar de 11 zile ramase neefectuate, acesta fiind aferent functiei sale de manager detinuta in anul 2012, contractul de management incetase deja iar  postul de solist vocal era desfiintat din anul 2010.
8. Se invedereaza imprejurarea ca in speta contestatorul  nu justifica  un interes actual solicitand reintegrarea efectiva pe post, nici aceasta exceptie nefiind analizata, desfiintarea postului fiind realizata  in timpul exercitarii contractului sau de management, unitatea nemaidetinand un post de natura pregatirii profesionale.
9. Nu se poate retine ca s-a realizat un concurs pentru un post similar celui al intimatului reclamant, in realitate acest post fiind ocupat de un angajat din schema  recurentei.
Analizand actele si lucrarile dosarului ,in ceea ce priveste exceptia tardivitatii recursului,Curtea constata ca aceasta este neintemeiata:
Potrivit art.215 legea 62/2011  termenul de recurs in materia litigiilor de munca este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.
In cauza sentinta a fost comunicata recurentei parate la data de 4.09.2013 ,asa cum rezulta din procesul verbal aflat la fila 176 a dosarului de fond.
In aceste conditii termenul in care putea fi formulat recurs s-ar fi implinit la data de 15 .09 .2013 , zi nelucratoare.
Potrivit  mentiunilor consemnate in inscrisul emis de firma de curierat prin care a fost expediat recursul ,acesta a fost depus de recurenta la data de 12.09.2013,in termenul prevazut de lege.
Conform inscrisurilor invocate de intimat in sustinerea exceptiei rezulta ca expedierea a fost preluata de catre un angajat al firmei de transport la data de 18.09.2013 si a fost livrata la data de 20.09.2013 ,fara a exista dovezi privind momentul la care firma de transport a preluat corespondenta respectiva de la recurenta.
In consecinta,avand in vedere mentiunile consemnate in inscrisul atasat  plicului prin care a fost expediat recursul  precum si dispozitiile art.310 cod procedura civila conform carora daca nu se dovedeste ,la prima zi de infatisare ,ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar ,el se va socoti facut in termen,exceptia tardivitatii caii de atac urmeaza a fi respinsa.
In ceea ce priveste fondul recursului Curtea constata ca acesta este nefondat:
Prin cererea inregistrata sub nr.988/23.10.2012 reclamantul intimat E. C. a solicitat aprobarea  unui numar de 11 zile din concediului de odihna aferent anului 2012 ,ramase neefectuate .
Cererea formulata la data de 23.10.2013 a fost aprobata,asa cum rezulta din mentiunile efectuate in cuprinsul sau precum si din cele din nota de constatare nr.1056/7.11.2012 in care se consemneaza „se acorda concediul de odihna aferent 2012”.
Fata de aceasta situatie ,Curtea constata ca in mod corect a retinut instanta de fond ca la data concedierii contestatorului (31.10.2013) acesta isi efectua concediul legal de odihna.
Criticile recurentei in sensul ca reclamantul nu s-a aflat efectiv in concediul de odihna sunt neintemeiate,angajatorul nefacand  dovada cu pontaje in acest sens.
Statul de plata lichidare din octombrie 2012 depus in recurs, face dovada achitarii indemnizatiei de concediu la care reclamantul avea dreptul potrivit art.150 Codul muncii .
De altfel potrivit art146 al.4 Codul muncii compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.,iar la data aprobarii concediului de odihna (23.10.2012) reclamantul nu se afla in aceasta situatie.
Curtea constata de asemenea ca in mod corect a retinut prima instanta ca legea  nu distinge cu privire la natura contractului din care deriva concediul de odihna,astfel ca si criticile in sensul ca acest concediu de odihna era aferent activitatii postului de manager sunt nefondate.
In aceste conditii ,Curtea constata ca decizia contestata este lovita de nulitate ,cata vreme nu corespunde cerintelor impuse de legiuitor prin dispozitiile art.78 Codul muncii coroborate cu art.60 al.1 lit h Codul Muncii .
Astfel se observa ca decizia de concediere 98 a fost emisa la data de 31.10.2012 ,zi in care reclamantul intimat se afla in concediul de odihna.
Prin dispozitiile art.60 al.1 lit h codul muncii legiuitorul a instituit interdictia potrivit careia concedierea salariatului nu poate fi dispusa pe durata efectuarii concediului de odihna.
Constatand nelegalitatea deciziei de concediere atacata in cauza din perspectiva expusa ,retinuta si de catre instanta de fond ,Curtea apreciaza ca nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.
Fata de aceste motive,in baza art.312 cod procedura civila recursul formulat urmeaza a fi respins ca nefondat.