• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Drepturi banesti. Recurs

Hotararea nr. 1557 din data 2008-06-18
Pronuntata de Curtea de Apel Timisoara

România

Curtea de A p e l T i m i ş o a r a cod operator 2928

Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale

 

Decizia civilă nr. 1557

Şedinţa publică din 18 iunie 2008

Instanţa constituită din:
Preşedinte: (...) (...)

Judecător: (...) (...) (...)

Judecător: (...) E.

Grefier: N. M.

 

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de către pârâta SC E. SA B împotriva sentinţei civile nr. 863 pronunţată la 3 martie 2008 de către T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...), în contradictoriu cu reclamantul intimat E. G, având ca obiect contestaţie împotriva deciziei de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura completă.

Recursul este lipsit de taxă de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa, constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

 

 

Instanţa

 

Deliberând asupra recursului de faţă a constatat următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la T r i b u n a l u l T i m i ş la 22 noiembrie 2007 sub nr. 8659/30, reclamantul E. G a chemat în judecată pe pârâtul SC E. SA B solicitând instanţei ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunţa, să anuleze decizia nr. 318/RU/31 octombrie 2007 emisă de directorul zonei de operare T, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea contestaţiei arată că în data de 18 octombrie 2007, în timpul programului, a apărut o problemă la o sondă de extracţie situată în afara Depozitului T.; că a anunţat colegul de tură şi conducerea unităţii şi s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală la faţa locului, unde a constatat că T. era în stare bună de funcţionare.

Mai arată că la întoarcere a găsit mai multe bidoane pe care le-a luat cu intenţia de a le transporta la depozit şi preda societăţii, însă pe drum a fost oprit de organele de control ale Unităţii militare de jandarmi 805 T, ocazie cu care i-a fost luată o declaraţie olografă.

Decizia unităţii nu respectă prevederile art. 268 alin. 2 c o d u l m u n c i i, deoarece nu prevede fapta pentru care unitatea i-a desfăcut contractul de muncă şi motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile; că i s-a imputat săvârşirea unei infracţiuni, care poate fi constatată doar în urma unui proces penal, până la finalizarea căruia se bucură de prezumţia de vinovăţie.

In drept invocă dispoziţiile art. 268 pct. 2 c o d u l m u n c i i.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestaţiei că neîntemeiată cu motivarea ca decizia contestată cuprinde descrierea faptei ce se constituie în abatere disciplinară, iar reclamantul nu a formulat în timpul cercetării disciplinare nici o apărare.

Mai arată că reclamantul nu a adus la cunoştinţa unităţii în timp util că se află în concediu, deşi era în posesia primului certificat medical încă din 24 octombrie 2007; că salariatul este de rea credinţă pentru că a obţinut patru certificate medicale care ridică semne de întrebare asupra veridicităţii lor; că decizia atacată nu şi-a produs nici în prezent efectele, care prin prevederea de la pct. 4 sunt suspendate până la însănătoşirea salariatului.

Prin sentinţa civilă nr. 863 pronunţată la 3 martie 2008, instanţa a admis contestaţia, a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 318/RU/2007 emisă de SC E. SA, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că la data emiterii deciziei contestate, reclamantul s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă; că art. 60 alin. 1 c o d u l m u n c i i interzice concedierea pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii şi că pârâta nu se află în niciuna din situaţiile de excepţie prevăzute de alin. 2 al art. 60 care ar justifica încălcarea interdicţiei de concediere.

A mai reţinut că reclamantul a emis decizia contestată deşi luase la cunoştinţă de existenţa şi conţinutul certificatelor medicale, precum şi starea de boală a reclamantului; că suspendarea efectelor concedierii până la însănătoşirea contestatorului nu pot fi primite în condiţiile în care în alin. 1 se menţionează clar că încetarea raporturilor de muncă s-a produs la 1 noiembrie 2007.

In termen legal, împotriva sentinţei menţionate mai sus, a declarat recurs pârâta E. SA, recurs înregistrat la Curtea de A p e l T i m i ş o a r a sub nr(...).

Solicită casarea sentinţei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Arata ca instanţa nu putea să rupă decizia în două şi să reţină din conţinutul ei doar prevederile de la pct. 1, ci ea trebuia privită ca un întreg împreună cu pct. 4; că atitudinea contestatorului a determinat modul de formulare a deciziei, acesta neanunţând concediul medical, deşi îl obţinuse din 24 octombrie; că pe toată durata concediului medical, decizia de încetare a raporturilor de muncă nu a produs efecte.

Mai arată că prin decizia nr. 24/RU/26 februarie 2008, contractul de muncă al reclamantului a încetat în temeiul art. 56 litera d c o d u l m u n c i i urmare a deciziei asupra capacităţii de muncă nr. 497/26 februarie 2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii T.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041 cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:

Instanţa de fond a făcut o corectă interpretare a dispoziţiilor art. 60 alin. 1 litera a c o d u l m u n c i i, care reglementează interdicţia concedierii salariaţilor pe durata incapacităţii de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii.

Această interdicţie temporară se aplică şi în cazul concedierii pe temei disciplinar şi atunci când concediul medical s-a acordat în chiar ziua concedierii, deoarece textul legal nu face nici o distincţie.

Dispoziţiile art. 60 c o d u l m u n c i i nu interzic numai producerea efectelor concedierii, ci prohibesc însăşi concedierea în cauză pe durata interdicţiei respective.

Dacă măsura ar fi adoptată, nu se pune problema suspendării efectelor sale până la încetarea uneia dintre situaţiile reglementate de textul legal, angajatorul ar fi trebuit să-şi revoce unilateral decizia de concediere a salariatului de îndată ce a luat la cunoştinţă de existenţa unuia dintre temeiurile stabilite de art. 60 c o d u l m u n c i i; după încetarea temeiului respectiv, angajatorul fiind în drept să emită o nouă decizie de concediere a salariatului.

Apărarea privind pierderea termenului de emitere a deciziei de concediere nu poate fi primită, deoarece pe durata incapacităţii temporare de muncă, contractul de muncă este suspendat, suspendare care are consecinţe şi asupra curgerii termenului de prescripţie a emiterii deciziei de concediere.

Unitatea a avut cunoştinţă despre incapacitatea temporară de muncă a salariatului, acest aspect fiind consemnat chiar în cuprinsul deciziei de concediere, iar realitatea concediilor medicale este justificată şi de decizia asupra capacităţii de muncă nr. 497/26.02.2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii T.

Faţă de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, urmează a respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către pârâta SC E. SA B împotriva sentinţei civile nr. 863 din 3 martie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...), în contradictoriu cu reclamantul intimat E. G.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, 18 iunie 2008.

 

 

Preşedinte, Judecător, Judecător,

J. K. N. B. E. G. E.

 

 

 

Grefier,

N. M.

 

 

 

Red. MB/dact. MB

2 ex.

30.07.2008

Primă instanţă:

M. J., S. E. – T r i b u n a l u l T i m i ş

Toate spetele


Sus ↑