• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 2628/R/2009 din data 2009-11-20
Pronuntata de Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale,

pentru minori şi familie

 

DOSAR NR(...)

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 2628/R/2009

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2009

PREŞEDINTE : (...) (...)

JUDECĂTORI : (...) (...)

(...) (...) H.

GREFIER : T. H.

 

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul E. J. împotriva sentinţei civile nr. 267 din 1 iunie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N în dosar nr(...), privind şi pe pârâta intimată REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SIVIC E. T. R.A. B (din cadrul ASOCIAŢIEI PROPRIETARILOR DE E. E. Ş. ), având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamantul recurent personal şi asistat de av. E. J. şi reprezentantul pârâtei intimate cons. jur. T. H. E..

Procedura de citare este realizată.

Recursul a fost declarat şi motivat în termenul legal, a fost comunicat şi este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 noiembrie 2009 pârâta intimată Regia autonomă Ocolul silvic E. T. R.a. B ( din cadrul Asociaţiei proprietarilor de E. E. T. ) a depus la dosar note de şedinţă ( filele 32-98 din dosar ).

Reprezentanta reclamantului recurent precizează că i-a fost comunicat un exemplar din notele de şedinţă depuse de pârâta intimată.

Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar note de şedinţă ( filele 107-113 din dosar ), un exemplar al acestor note de şedinţă fiind comunicat cu reprezentantul pârâtei intimate.

Curtea, constată că prin notele de şedinţă depuse de intimată şi înscrisurile anexate, având în vedere şi sentinţa civilă nr. 5199/1 octombrie 2009, rezultă într-adevăr dizolvarea Ocolului Silvic cu menţiunea că noua structură înfiinţată Regia autonomă Ocolul silvic E. T. R.A. B, fiind vorba de fond forestier a preluat pasivul şi activul vechii structuri.

De asemenea prin notele de şedinţă depuse de intimată se susţine că recurentul nu ar avea cu cine să se judece.

Faţă de cele puse în discuţie prin notele de şedinţă, faţă de faptul că

Regia autonomă Ocolul silvic E. T. R.A. B a păstrat pasivul şi activul vechii structuri, reprezentanta reclamantului recurent consideră că este vorba de o altă persoană juridică cu aceeaşi încadrare.

Reprezentantul pârâtei intimate precizează că s-au modificat cantoane şi s-a redimensionat întreaga structură.

Instanţa consideră că fiind intimată în prezentul recurs este Regia autonomă Ocolul silvic E. Ş. R.A. B în calitate de succesoare în drepturi şi obligaţii a Ocolului Silvic E. T. ce a făcut parte din Asociaţia proprietarilor de E. E. T..

Nefiind formulate alte cereri ori excepţii de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul în susţinerea recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent precizează că îşi menţine poziţia exprimată la termenul anterior cu privire la motivele de ordine publică precizând că reclamantul recurent nu are calitate de funcţionar public, fiind doar salariat cu contract individual de muncă.

Pe fond solicită admiterea recursului, în principal, casarea sentinţei recurate şi în subsidiar modificarea sentinţei atacate potrivit celor arătate în scris prin motivele de recurs.

Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului şi menţinerea dispoziţiilor deciziei de concediere.

C U R T E A :

 

Prin sentinţa civilă nr.267 din 01 iunie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N, s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul E. J. în contradictoriu cu intimata ASOCIAŢIA PROPRIETARILOR DE E. E. Ş. - OCOLUL SILVIC E. Ş., împotriva Deciziei nr. 52/2008 emisă de intimată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că reclamantul E. J. a derulat raporturi de muncă în baza contractului individual de muncă nr. 9/2003, completat de actele adiţionale nr. 107/2004, 414/2005, 726/2006, 298/2007 şi 345/2008, în cadrul Ocolului Silvic E. Ş. din cadrul Proprietarilor de E. E. Ş.. Activitatea prestată a fost de pădurar, atribuţiile sale fiind consemnate în fişa postului .

Prin decizia contestată, nr. 52/2008 corectată emisă de Asociaţia Proprietarilor de E. E. Ş. – Ocolul Silvic E. Ş., s-a desfăcut contractul individual de muncă al reclamantului E. J. – pădurar în cantonul nr. 9 E., începând cu data de 14 octombrie 2008, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii, ca urmare aprobării reorganizării Ocolului Silvic E. Ş. prin reducerea cantoanelor şi transformarea districtelor în brigăzi, hotărâre adoptată în şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Proprietarilor de E. E. Ş. din 2 septembrie 2008, care a avut ca finalitate reducerea numărului de cantoane, astfel fiind desfiinţate două posturi de pădurari şi un post de casier.

Raţiunea pentru care s-a hotărât desfiinţarea cantonului nr. 9 E. era situaţia financiară necorespunzătoare ce genera necesitatea rentabilităţii activităţii desfăşurată pe raza comunei E., astfel că pe de o parte s-a dispus efectuarea unui control de fond în acest canton, acesta fiind finalizat prin actul de control nr. 2502 din 13.10.2008. La desfiinţarea postului şi respectiv a cantonului nr. 9 s-a ţinut cont de faptul că în perioada 01.07.2003 – 27.08.2008 E. J. a avut înregistrate cele mai mari lipsuri în gestiune, şi anume în sumă de 14.860,50 lei. Aici trebuie menţionate şi constatările ing. D. B. făcute prin referatul nr. 1951/18.08.2008 prin care sunt prezentate o serie de abateri în activitatea profesională a lui E. J.. De asemenea, prin decizia nr. 42/2160 din 06.09.2004 E. J. a fost sancţionat cu reducerea salariului cu 10 % pe o perioadă de 3 luni. Pe de altă parte, prin desfiinţarea cantonului nr. 9 E. şi deci a unui post de pădurar, la nivelul comunei E. se realizează economii de 17.318 lei, sumă care constituie un plus important la bugetul local, conform raportului întocmit de firma S.C. F. S.R.L. B. Analizându-se toate aceste aspecte prezentate, în şedinţa Adunării generale a Asociaţiei Proprietarilor de E. E. Ş., E. J. nu a mai fost confirmat pe postul de pădurar în cantonul nr. 9 E., fapt menţionat în procesul-verbal al adunării generale întocmit cu ocazia desfăşurării acesteia în data de 2 septembrie 2008. În consecinţă, având în vedere toate aceste aspecte prezentate, toate actele menţionate anterior, s-a dispus desfiinţarea cantonului nr. 9 E. şi a cantonului nr. 11 N., organigrama ocolului silvic modificându-se prin reducerea a două posturi de pădurari în cele două comune.

S-a decis totodată ca plata drepturilor salariale care se cuvin lui E. J. ca urmare a desfacerii contractului individual de muncă, ca urmare a reorganizării ocolului silvic, din motive neimputabile care nu ţin de persoana salariatului, se va face la data de 6 noiembrie 2008, cu ocazia acordării drepturilor salariale pe luna octombrie 2008, şi că pagubele pricinuite ca urmare a neîndeplinirii îndatoririlor de serviciu conform fişei postului, constatate prin actul de control nr. 2502/13.10.2008 în sumă de 4.172,05 lei, să fie recuperate de la E. J. prin depunerea acestei sume în numerar din garanţia reţinută din drepturile salariale ale acestuia, garanţie constituită la BCR Sucursala B-N, conform angajamentului de plată dat şi semnat de către acesta în data de 13.10.2008.

Realitatea reorganizării intimatei a fost confirmată de înscrisurile ataşate la dosar f. 16-24, ce atestă că în data de 2 septembrie 2008 prin hotărârea nr. 4 a Asociaţiei Proprietarilor de E. E. Ş., ce reuneşte 11 comune proprietare ale fondului forestier, s-a stabilit reorganizarea Ocolului Silvic E. Ş. conform Anexei nr. 1 ce face parte integrantă din hotărâre, anexa vizând organizarea Ocolului Silvic. În procesul-verbal al Adunării Generale în esenţă s-a consemnat că reorganizarea se realizează prin redimensionarea cantoanelor şi dispunerea lor în brigăzi, adică 9 cantoane repartizate în 3 brigăzi, respectiv reducerea a două posturi de pădurar şi a unui post de casier.

S-a avut în vedere la solicitarea comunei E. că potrivit raportului privind impactul asupra situaţiei financiare a Consiliului Local E. rezultat în urma reorganizării s-ar realiza economii de 17.318 lei şi că Primăria comunei E. în repetate rânduri a semnalat numeroase deficienţe şi lipsuri în activitatea pădurarului titular al cantonului nr. 9, care a şi fost sancţionat cu diminuarea salariului pe o perioadă de 3 luni, în ultimii 5 ani având cele mai mari lipsuri în gestiunea sa.

Astfel, noua organigramă este următoarea: E. 1 Ş. ce are în componenţă cantonul nr. 1 Monor, cantonul nr. 2 Ş. şi cantonul nr. 4 E. de K.; E. nr. 2 Ş. alcătuită din cantonul nr. 5Şieu N., cantonul nr. 6 Ş. şi cantonul nr. 7 E.; E. nr. 3 E. ce are în componenţă cantonul nr. 8 U., cantonul nr. 3 N. şi cantonul nr. 9 După Deal. Aşadar, cantonul nr. 9 E. a fost desfiinţat, iar pădurarul titularul său disponibilizat, desfiinţându-se două posturi de pădurar şi un post de casier.

Tribunalul a reţinut că decizia de concediere a fost fundamentată pe prevederile art. 65 Codul muncii referitor la concedierea pentru motive obiective, text legal ce stipulează: „concedierea pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, fiind exclusă ipoteza concedierii colective”.

Motivele de nulitate absolută a actului contestat, determinat de lipsa indicării tuturor locurilor de muncă disponibile şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64 (art. 74 lit. d Codul muncii), respectiv neînştiinţarea agenţiei teritoriale de muncă în vederea redistribuirii salariatului corespunzător pregătirii sale profesionale (art. 64 alin. 2 Codul muncii), cu referire şi la art. 55, 58 şi 60 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură valabil pentru anii 2007-2010, vor fi înlăturate întrucât din interpretarea coroborată şi concordantă a textelor legale evocate de litiganţi (art. 74 raportat la art. 65, 64 şi 62 Codul muncii), precum şi ale art. 268, 134 din acelaşi cod, în redactarea lor actuală, rezultă că sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere individuală pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului intervine doar pentru neîndeplinirea formei scrise a actului, condiţie ad validatem, ori lipsa indicării motivelor de fapt şi de drept ce au determinat concedierea şi a termenului în care decizia poate fi contestată, respectiv a instanţei judecătoreşti la care salariatul concediat nemulţumit se poate adresa.

Contrar aserţiunilor reclamantului, textele legale examinate stipulează că doar în anumite cazuri este obligatorie indicarea duratei preavizului, a criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate, a listei locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc vacant în condiţiile art. 64 Codul muncii, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.

Art. 64 alin. 1 nu se referă şi la ipotezele de concediere individuală sau colectivă în baza art. 68 coroborat cu art. 65 din cod, ceea ce poate reprezenta o omisiune a legiuitorului din perspectiva principiului bunei credinţe şi al garantării drepturilor le protecţia împotriva şomajului, concedierea pentru motive neculpabile putând avea loc fie în cazul în care nu există un loc de muncă disponibil, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului, fie în cazul refuzării locului de muncă oferit.

Însă extrapolarea obligaţiei de diligenţă (de scop) de a oferi un alt loc de muncă ori de a anunţa agenţia teritorială de muncă, în cazul concedierii prevăzute de art. 65 Codul muncii în sensul intervenirii sancţiunii nulităţii absolute a deciziei de concediere pentru lipsa celor două elemente este forţată. Este elocvent sub acest aspect faptul că, atunci când legiuitorul a vrut să sancţioneze cu nulitatea absolută neindicarea în decizia de concediere a unui element de conţinut, a făcut-o în mod expres, dispunând în art. 77 că „angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept”.

Concedierea unui salariat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 65 Codul muncii poate fi determinată de cauze obiective, consecinţă a unei reorganizări a unităţii care impune restructurarea personalului, desfiinţarea unor locuri de muncă, reorganizarea putând privi şi structura sa internă, compartimentele etc. Şi în general orice măsuri organizatorice menite să conducă la eficientizarea activităţii.

Condiţia de legalitate impusă de legiuitor este ca desfiinţarea locului de muncă să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă (art. 65 alin. 2 Codul muncii).

Normele de principiu cuprinse în Codul muncii cu privire la concedierea analizată respectă întrutotul atât drepturile constituţionale de care beneficiază lucrătorii (sens în care sunt Deciziile nr. 379/2004 şi nr. 417/2007, precum şi nr. 1350/205 ale Curţii Constituţionale), cât şi Directiva nr. 98/59/CE din 20 iulie 1998 privind legislaţia statelor membre referitor la concluziile colective din Norma Europeană. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a evidenţiat că dispoziţiile directivei respective nu trebuie interpretate ca o restrângere a libertăţii angajatorului de a reduce efectivele întreprinderii şi a dreptului de organizare a acesteia.

Din probele dosarului rezultă că, în pofida susţinerilor reclamantului, desfiinţarea postului a fost efectivă, reală şi serioasă, determinată de necesităţi obiective şi a avut loc cu respectarea tuturor criteriilor legale prevăzute de lege pentru situaţia concedierilor din motive neimputabile salariatului.

În cauză, prin Hotărârea nr. 4/2 septembrie 2008 a Adunării Generale a Asociaţiei Proprietarilor de E. E. Ş., alcătuită din reprezentanţii a 11 comune, proprietare de fonduri forestiere, s-a decis reorganizarea Ocolului Silvic E. Ş., structură proprie a asociaţiei, determinat de eficientizarea activităţii în contextul evoluţiei pieţei lemnului, sens în care comuna E. a organizat un audit extern ale cărui concluzii consemnate în Raportul privind impactul asupra situaţiei financiare, rezultat în urma reorganizării, impuneau o atare măsură.

Caracterul efectiv, real şi serios al restructurării este atestat de cuprinsul organigramelor anterioară, respectiv ulterioară luării deciziei de reorganizare, fără a fi relevant, în sensul afirmat de contestator, al ineficacităţii, momentul îndeplinirii formalităţilor referitoare la vizarea lor de către I.T.R.S.V. C (Inspectoratul T e r i t o r i a l d e Regim Silvic şi Vânătoare).

Iniţial statul de funcţii cuprindea un şef de district, 2 brigadieri şi 11 cantoane în grija a 11 pădurari, E. 3 E. cuprinzând cantoanele nr. 8-11 (nr. 8 U., nr. 9 E. şi nr. 10 După Deal), cantonul 9 fiind condus de contestator.

Ulterior reorganizării statul de funcţii cuprinde 3 brigadieri şi 9 cantoane în grija a 9 pădurari, E. 3 E. fiind alcătuită din cantoanele nr. 8 U., nr. 3 N. (iniţial districtul 1 Ş.) şi cantonul nr. 9 După Deal, fiind evidentă desfiinţarea cantoanelor nr. 3 N., nr. 11 N. din cadrul Districtului 1 Ş. şi a cantonului nr. 9 E..

Astfel, E. 3 E. nu mai are alcătuirea cantoanelor U., E. şi După Deal, ci a cantoanelor U., N., După Deal.

Cert locul de muncă al reclamantului a fost suprimat din structura angajatorului, nemairegăsindu-se în organigrama acestuia, nici în statul de funcţii. J. a mai fost desfiinţat un post de pădurar. Indiferent dacă alte posturi desfiinţate (pădurar ori casier) erau sau nu ocupate, era în atributul exclusiv al angajatorului păstrarea ori desfiinţarea acestora şi în contextul desfiinţării postului ocupat de contestator, cu respectarea criteriilor legale cărora se circumscrie concedierea sa, aceste aspecte sunt apreciate ca nerelevante în cauză.

Motivul determinant al concedierii a fost voinţa angajatorului întemeiată pe raţiuni de ordin economic, selecţia personalului constituind o consecinţă a acestei voinţe şi o etapă a concedierii. Această selecţie se poate face avându-se în vedere competenţa profesională, în principal, sau alte criterii subsidiare prevăzute de contractul colectiv de muncă. Oricum selecţia se face dintre persoanele care corespund din punct de vedere profesional postului pe care îl ocupă.

Anterior reclamantul a fost sancţionat şi că s-au constatat deficienţe în activitatea sa, chiar dacă pagubele înregistrate au fost aşa cum recunoaşte, recuperate. Însă menţionarea acestor aspecte în cuprinsul deciziei nu are semnificaţia afirmată de contestator a contradicţiei motivelor de fapt cu cele de drept ale actului cercetat, în cuprinsul căreia se inserează şi că „nu are legătură cu persoana salariatului”.

A fost înlăturat şi teza reclamantului potrivit căreia trebuia să-i fie oferit postul de brigadier în cadrul E. 2 Ş.. Iniţial acesta fusese vacant, iar apoi ocupat de responsabilul cu E., Protecţia Pădurilor şi S. Silvic, ing. D. B.. Reclamantul a ocupat postul de pădurar îndeplinind atribuţiile menţionate în fişa postului . Comparând-o pe aceasta cu cea corespunzătoare postului de brigadier s-a constatat certe diferenţe, astfel încât nu subzistă vreo similitudine referitoare la pregătirea profesională ori atribuţia de îndeplinit. Faptul deţinerii de către reclamant a unei diplome de tehnician silvic şi absolvent al facultăţii de profil nu are vreo relevanţă cât timp acestea trebuie să fie recunoscute de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, iar potrivit anexei la contractul colectiv de muncă postul de şef de district/brigadier poate fi ocupat de un inginer silvic debutant, subinginer silvic debutant sau tehnician silvic gradaţia 1. or, reclamantul este pădurar gradaţia 1.

Îndeplinirea şi exercitarea concomitentă a atribuţiilor de serviciu aferente la două posturi, de către acelaşi angajat, ulterior reorganizării (responsabil cu paza, protecţia pădurilor şi reg. E.., respectiv brigadier la E. 2 T.) confirmă o dată în plus veridicitatea reorganizării şi realitatea raţiunilor de ordin economic ce au determinat restructurarea activităţii intimatei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul E. J., solicitând modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii contestaţiei împotriva deciziei de concediere nr.52/2008.

În motivarea recursului a arătat că decizia prin care s-a dispus concedierea reclamantului este lovită de nulitate absolută, întrucât nu este întemeiată decât în mod formal pe prevederile art.65 din C.muncii şi nu respectă procedura prevăzută de lege pentru concediere.

Dacă motivele justificative ale angajatorului erau de ordin disciplinar acesta trebuia, conform legii, să procedeze la cercetarea disciplinară a reclamantului şi luarea măsurilor care se impuneau, lucru care nu s-a efectuat.

Mai arată că în cazul reclamantului, desfiinţarea locului de muncă nu a fost una efectivă, având în vedere că în organigramele din martie 2009, există acelaşi număr de posturi pentru funcţia de pădurar ca înaintea concedierii.

Cu privire la existenţa unei cauze reale şi serioase a desfiinţării locului de muncă, arată că în conformitate cu dispoziţiile legale, motivele care duc la restructurare trebuie să fie determinate de cauze obiective, excluzându-se subiectivismul angajatorului, cauza reorganizării trebuie să fie impusă de nevoile unităţii şi să fie independente de voinţa angajatorului.

Nici caracterul serios al cauzei nu este satisfăcut, deoarece raportul întocmit de SC F. SRL B nu relevă existenţa vreunei dificultăţi la nivelul întregii unităţi care să conducă la ideea că numai prin desfiinţarea postului reclamantului unitatea se poate redresa, singurul aspect relevat în raport fiind cu privire la economiile care s-ar realiza ca urmare a concedierii reclamantului.

Mai arată că intimata nu a respectat durata legală a termenului de preaviz, invocând dispoziţiile C o d u l u i m u n c i i care prevăd, în art.73, doar durata minimă a acestui termen, ignorând astfel prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional care trebuie durata efectivă a termenului de preaviz.

Conform art.74 C.muncii, decizia de concediere trebuie să conţină în mod obligatoriu şi lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care reclamantul ar fi avut posibilitatea să opteze pentru unul din acestea.

Pârâta Regia Autonomă Ocolul Silvic E. T. RA, prin întâmpinarea de la f.22-29 a solicitat respingerea recursului.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, instanţa reţine că acesta este fondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 65 Codul muncii - temei legal ce a stat la baza concedierii reclamantului recurent, „concedierea pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, fiind exclusă ipoteza concedierii colective”.

Concedierea unui salariat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 65 Codul muncii poate fi determinată numai şi numai de cauze obiective, consecinţă a unei reorganizări a unităţii care impune restructurarea personalului şi desfiinţarea unor locuri de muncă .

Ca atare , este cu desăvârşire interzis ca motivul concedierii să fie – chiar şi numai tangenţial – comportamentul persoanei ce urmează a fi concediată în acest temei. Or, în cauză, în chiar cuprinsul deciziei atacate, se fac referiri abateri sesizate în activitatea profesională a reclamantului, iar în procesul verbal din data de 2 septembrie 2008 s-a consemnat că „ în toată această propunere de reorganizare s-a luat în balanţă activitatea profesională a acestuia care a lăsat de dorit”. În această situaţie însă, câtă vreme în mod indubitabil comportamentul contestatorului a fost un criteriu ce stat la baza concedierii sale, ar fi trebuit respectate corelativ exigenţele c o d u l u i m u n c i i referitoare la respectarea dreptului său la apărare.

Concedierea fiind îmbrăcată în haina art. 64 c o d u l m u n c i i, nu s-a procedat la cercetarea disciplinară pentru a se stabili în concret faptele ce se impută salariatului, cu respectarea dreptului său fundamental la apărare.

Condiţia de legalitate impusă de legiuitor în cazul prevăzut de art. 64 este ca desfiinţarea locului de muncă să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă (art. 65 alin. 2 Codul muncii), fiind exclus ca selecţia persoanelor ce urmează a fi concediate să se facă pe baza competenţei profesionale a acestora.

Singurul motiv ce poate sta la baza concedierii este desfiinţarea postului, ce nu trebuie să fie determinată de persoane celui ce îl ocupă, ci de necesităţi economice obiective. Or, această condiţie nu a fost îndeplinită în cauză.

Mai mult, la şase luni după ce contestatorul a fost concediat, în organigrama din martie 2009 postul său nu apărarea ca desfiinţat, ceea ce înseamnă că această desfiinţare nu a fost una efectivă, în ciuda reorganizării unităţii pârâte.

Nici cauza serioasă a concedierii nu este dovedită în cauză, simpla confruntare cu unele dificultăţi economice nefiind suficientă pentru desfiinţarea locului de muncă, în măsură nu se dovedeşte un caracter atât de grav al acestora astfel încât această măsură extremă să apară ca absolut necesară. Această condiţie rezidă din necesitatea de a se elimina subiectivismul şi, deci arbitrariul angajatorului în luarea acestei măsuri.

În consecinţă, faţă de ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 304 pct. 9 şi 312 C.pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamantul E. J. împotriva sentinţei civile nr. 276 din 1 iunie 2009 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosar nr(...), pe care o va modifica în totalitate, în sensul dispozitivului prezentei decizii.

În temeiul art. 274 C.pr.civilă va obliga pe intimata REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SILVIC E. T. să plătească recurentului suma de 2190 lei, cheltuieli de judecată în primă instanţă şi recurs.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

 

Admite recursul declarat de reclamantul E. J. împotriva sentinţei civile nr. 276 din 1 iunie 2009 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosar nr(...), pe care o modifică în totalitate în sensul că admite contestaţia formulată de contestatorul E. J. şi în consecinţă:

Constată nulitatea absolută a deciziei de concediere nr.52/2008 cu nr. de înregistrare 2510/13.10.2008 emisă de ASOCIAŢIA PROPRIETARILOR DE E. E. Ş. – OCOLUL SILVIC E. Ş.

Dispune reintegrarea contestatorului în postul deţinut anterior concedierii.

Obligă intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul până la data reintegrării efective.

Obligă pe intimata REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SILVIC E. T.. să plătească recurentului suma de 2190 lei, cheltuieli de judecată în primă instanţă şi recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 20 noiembrie 2009.

 

 

PREŞEDINTE JUDECĂTORI

(...) (...) (...) (...) (...) (...) H.

 

 

 

 

GREFIER

T. H.

 

 

 

 

Red.DG/18.12.2009

Dact.T./5ex.

Toate spetele


Sus ↑