Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L I A Ş I

SECŢIA LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 759

Şedinţa publică de la 23 Iunie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) N.

Grefier (...) E.

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect contestaţie decizie de concediere privind recursul declarat de recurenta S.C. F. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.274/18.02.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l I a ş i în dosarul nr(...), intimată fiind E. H..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat E. M. pentru intimată, lipsă fiind recurenta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen , s-a comunicat intimatei duplicatul motivelor de recurs, nu s-a depus întâmpinare, s-a solicitat judecata în lipsă, intimaţii nu au răspuns la excepţia tardivităţii declarării recursului.

S-a dat citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta a fost motivat însă a fost declarat tardiv, având în vedere că sentinţa primei instanţe a fost comunicată recurentei la data de 25.04.2009 iar recursul a fost înregistrat la data de 11.05.2009.

Nemaifiind cereri de formulat instanţa acordă cuvântul pe excepţia tardivităţii declarării recursului.

Avocat E., având cuvântul , solicită respingerea recursului declarat de S.C. F. S.R.L. ca tardiv, întrucât ultima zi de exercitare a căii de atac era 08.05.2009 şi nu 11.05.2009. Solicită cheltuieli de judecată depunând în acest sens, în original, chitanţa nr. (...)/10.06.2009, în sumă de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunţare.

Ulterior deliberării,

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată la T r i b u n a l u l I a ş i sub nr(...), contestatoarea E. H. a chemat în judecată pe intimata S.C. „F.” S.R.L. solicitând anularea deciziei de concediere nr. 6 din 26.11.2008 şi reintegrarea pe postul avut anterior, respectiv inginer D., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestaţiei, E. H. a arătat că a fost angajată la S.C. „F.” S.R.L. I din anul 2005 în funcţia de inginer D.. În luna noiembrie 2006 a intrat în concediu pentru creşterea copilului până în noiembrie 2008, când a revenit la serviciu. În această perioadă, intimata a angajat o altă persoană în funcţia de inginer D..

În luna noiembrie i s-a comunicat decizia de concediere nr. 6 din 26.11.2008, în care se arata că, la data de 26.11.2008, încetează contractul de muncă în baza art. 65 din Codul muncii, şi tot în această decizie se menţionează faptul că la aceeaşi dată a expirat şi termenul de preaviz, motiv pentru care consideră că s-au încălcat prevederile art. 73 alin. 1 Codul muncii.

În decizie se arată că motivul concedierii îl reprezintă reorganizarea activităţii, fără a exista o altă motivaţie. Acest aspect nu poate fi reţinut întrucât pârâta nu a desfiinţat locul de muncă, ci a angajat o altă persoană în funcţia de inginer D.. Având în vedere că în decizia de concediere nu se menţionează decât reorganizarea activităţii, consideră că nu a existat nici o cauză reală şi serioasă pentru a dispune concedierea.

La punctul 3 din decizie se arată că nu există alte locuri de muncă pentru inginer. Articolul 74 din Codul muncii prevede că decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu lista tuturor locurilor de muncă care sunt sau nu disponibile şi nu doar o categorie.

A considerat contestatoarea că decizia de concediere este lovită de nulitate absolută, având în vedere dispoziţiile art. 73 alin.1 şi 74 alin.1 lit. a şi d Codul muncii raportat la dispoziţiile art. 76 Codul muncii.

În dovedirea acţiunii, contestatoarea a solicitat proba cu interogatoriul societăţii intimate,înscrisuri şi proba testimonială cu martora E. D..

Intimata nu a depus întâmpinare.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii absolute invocate de contestatoare, prin încheierea din 21 ianuarie 2009 aceasta a fost respinsă, constatându-se că decizia îndeplineşte condiţiile prevăzute de articolul 73 alin 1 şi articolul 74 alin 1 literele a) şi d) din Codul muncii, referitoare la dreptul la preaviz, respectiv menţiunile referitoare la motivele care determină concedierea şi lista locurilor de muncă de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.

În decizia contestată se face referire expresă la dreptul de preaviz care i-a fost acordat contestatoarei până la data de 17.12.2008, precum şi la faptul că societatea nu dispune de locuri de muncă pentru ingineri, astfel încât, din punct de vedere formal, decizia nu este nulă.

Prin sentinţa civilă nr. 274 din 18.02.2009, T r i b u n a l u l I a ş i a admis contestaţia formulată de contestatoarea E. H. în contradictoriu cu intimata S.C. „F.” S.R.L.

A anulat decizia de concediere nr. 6/26.11.2008 emisă de intimată, care a fost obligată să reintegreze contestatoarea pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere.

A obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că E. H. a fost angajata societăţii SC F. SRL din anul 2005, în funcţia de inginer D., iar prin decizia de concediere nr. 6/26.11.2008 s-a dispus încetarea contractului ei individual de muncă înregistrat în registrul general de evidenţă al salariaţilor sub nr. 17441/15.04.2005, în temeiul dispoziţiilor art. 65 din Codul muncii.

Intimata nu a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate, deşi conform dispoziţiilor art.287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului.

Deşi societatea intimată menţionează în decizia contestată că a avut loc o desfiinţare a locului de muncă ocupat de contestatoare, de inginer D., ca urmare a reorganizării activităţii, nu produce nici o dovadă în acest sens, că se impunea din punct de vedere organizatoric şi economico-financiar reducerea. Nu s-a depus o organigramă prin care să se facă dovada că a fost redus efectiv postul ocupat de E. H.. Mai mult, dispoziţiile articolului 65 alin. 2 din Codul muncii prevăd expres că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, lucru pe care societatea intimată nu l-a dovedit.

Au fost reţinute şi dispoziţiile art. 78 alin. 2 Codul muncii şi art. 274 Cod proc. civilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata SC F. SRL.

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, recurenta susţine că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 65 alin. 2 Codul muncii, instanţa ignorând probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse, şi acordând o eficienţă exagerată probei testimoniale.

Menţionează recurenta că va depune înscrisuri suplimentare în faza procesuală a recursului.

Intimata E. H. nu a formulat întâmpinare.

S-a invocat din oficiu excepţia tardivităţii introducerii cererii de recurs.

Faţă de excepţia invocată, Curtea constată următoarele:

Sentinţa civilă nr. 274 din 18.02.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l I a ş i, a fost comunicată recurentei SC F. SRL, prin administrator, la data de 27.04.2009.

Conform art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii instanţei de fond, iar art. 302 Cod proc. civilă, cu care se completează în mod corespunzător dispoziţiile Legii nr. 168/1999, prevede că recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Cererea de recurs a fost înregistrată la T r i b u n a l u l I a ş i la data de 11.05.2009, în condiţiile în care termenul de recurs, calculat conform art. 101 alin. 1 Cod proc. civilă, s-a împlinit la data de 8.05.2009.

Termenul prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999 este unul imperativ, iar neexercitarea recursului în acest termen atrage decăderea, în temeiul dispoziţiilor art. 103 alin. 1 Cod proc. civilă.

În consecinţă, reţinând că excepţia invocată din oficiu este întemeiată, se va respinge ca tardiv introdus recursul formulat de intimata SC F. SRL, urmând să se menţină sentinţa pronunţată de prima instanţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 274 alin. 1 Cod proc. civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata E. H. în recurs, reprezentând onorariul avocatului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca fiind tardiv formulat recursul intimatei S.C. „F.” S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.274 din 18.02.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l I a ş i, sentinţă pe care o menţine.

Obligă recurenta S.C. „F.” S.R.L. să plătească intimatei E. H. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.06.2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...) N. (...)

Pt. judecător aflat în C.O.

semnează preşedintele instanţei

Grefier,

E. (...)

Red.B.C.

Tehnored.B.C./C.M.

T r i b u n a l u l I a ş i:

-B. D.

-B. D.

13.VII.2009.-

2 ex.-