• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 52 din data 2008-01-25
Pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L P L O I E Ş T I SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR(...) ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

 

D E C I Z I A NR. 52

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2008

Preşedinte : (...)-(...) (...)

Judecători : (...) (...)

: (...)-(...) (...)

Grefier : N. E.

 

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de contestatorul O. O. cu domiciliul în comuna E., str. (...), jud. D, împotriva sentinţei civile nr. 1051 din 6 noiembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a, în contradictoriu cu intimata în contestaţie SC O. Textile E. SRL Piteşti, cu sediul în Piteşti,(...), judeţul A.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns recurentul contestator O. O. personal şi asistat de avocat N. E. din B a r o u l D â m b o v i ţ a, conform contractului de asistenţă juridică nr. 20 din 25 ianuarie 2008 , lipsind intimata în contestaţie SC O. Textile E. SRL.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că intimata în contestaţie SC O. Textile E. SRL a depus întâmpinare la motivele de recurs, solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Apărătorul recurentului contestator având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat şi solicită cuvântul în susţinerea recursului.

Curtea faţă de actele şi lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurentul contestator având cuvântul în susţinerea recursului, susţine motivele de recurs formulate în scris, arătând în esenţă că:

În fapt la primul termen de judecată la T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a a formulat cerere pentru acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, dată fiind complexitatea cauzei. Această cererea fost transmisă prin fax la 1 noiembrie 2007 însă instanţa la 2 noiembrie 2007, a procedat la judecarea cauzei deşi putea şi era necesar să acorde un nou termen de judecată pentru că dreptul la apărare este garanta de Constituţia României.

Deşi intimata angajatoare încearcă să creeze aparenţa respectării clauzelor contractuale este evident că refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor contractuale referitoare la locul muncii a determinat societatea angajatoare de a proceda la desfacerea unilaterală a contractului de muncă.

Societatea intimată a încălcat prevederile art. 30 privind orele de muncă suplimentare .

 

 

Atât notificarea cât şi convocarea în vederea efectuării cercetării disciplinare au fost făcute în perioada concediului medical ceea ce le lipseşte de efecte juridice.

Faţă de această împrejurare recurentul contestator consideră că se impune casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât soluţia pronunţată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale privind dreptul la apărare.

 

C U R T E A :

 

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată :

Contestatorul O. O. a solicitat T r i b u n a l u l u i A r g e ş anularea deciziei nr.366/13 noiembrie 2006 prin care s-a luat măsura desfacerii contractului de muncă în baza art.61 lit.d din Codul muncii, reintegrarea sa în muncă în funcţia deţinută anterior, cu obligarea intimatei SC „O. U. E.” SRL Piteşti la plata drepturilor salariale corespunzătoare.

În motivarea contestaţiei, s-a susţinut că măsura luată de intimată este nelegală întrucât nu s-a specificat numărul contractului, nu au fost respectate dispoziţiile art.63 alin.2 şi 64 ca şi art.267 şi 268 din Codul muncii.

Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, întrucât contestatorul nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu.

Constatând că nu este competent teritorial conform art.284 din Codul muncii, T r i b u n a l u l A r g e ş şi-a declinat competenţa în favoarea T r i b u n a l u l u i D â m b o v i ţ a, în raza căruia contestatorul îşi are domiciliul.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.

T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a, prin sentinţa nr.1051/06.11.2007 a respins contestaţia ca neîntemeiată, reţinând, în esenţă, că nu corespund realităţii susţinerile în sensul încălcării dispoziţiilor art.63 alin.(2) şi 64 din Codul muncii, contestatorul fiind convocat legal şi în termen pentru efectuarea cercetării prealabile a abaterii disciplinare pentru data de 16 octombrie 2007, după încetarea incapacităţii de muncă pentru perioada 01.- 14 octombrie 2006, i s-a oferit un alt loc de muncă şi că decizia de concediere respectă cerinţele de formă şi de fond prevăzute de lege, iar apărarea contestatorului în sensul că a realizat comenzi care însă nu au fost onorate din culpa intimatei nu are suport probator în condiţiile în care contestatorul nu a realizat vânzări lunare de mărfuri , aşa cum au obţinut alţi salariaţi din unitate cu activitate similară.

Împotriva acestei sentinţe, contestatorul a declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând modificarea sentinţei şi pe fond admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată.

Criticând sentinţa recurentul-contestator a susţinut că prima instanţă nu i-a acordat la primul termen un alt termen pentru lipsă de apărare, iar pe fond, cu prilejul măsurii de concediere dispuse de intimată, au fost încălcate dispoziţiile legale în materie, precizând că acesta se afla în perioada incapacităţii de muncă când a fost convocat pentru cercetarea disciplinară.

Curtea, analizând hotărârea atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului şi dispoziţiile legale ce au incidenţă în cauză, constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente ce vor fi expuse în continuare.

Prin decizia de concediere contestată intimata şi-a motivat măsura pe dispoziţiile art.61 lit.d din Codul muncii, cu motivarea că recurentul-contestator nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu şi a dat dovadă de neseriozitate în relaţiile de muncă, în funcţia de agent de vânzări pe care o îndeplinea.

Referatul din 4 octombrie 2006 care a stat la baza măsurii luate de intimată, a făcut referire la neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor sale de serviciu, constând în aceea că a consumat, fără justificare faţă de societatea intimată, cota lunară de carburant ca şi cheltuieli nejustificate cu telefonul mobil, iar în luna septembrie 2006 nu a trimis deconturile pentru carburant şi raportul de activitate.

Atât prin actul de constatare – fila 17 dosar fond – care a stat la baza deciziei de concediere, cât şi în cuprinsul acesteia din urmă, se fac referiri ambigue legate de neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, ca şi la neîndeplinirea cu seriozitate a unor astfel de atribuţii legate de nejustificarea unor cantităţi de carburant faţă de unitate, ca şi la necorespunderea sa profesională.

În aceste condiţii, simpla trimitere la dispoziţiile art.61 lit.d din Codul muncii ca temei de drept al desfacerii contractului de muncă pentru necorespundere profesională, nu este de natură a stabili cauza determinantă a concedierii din moment ce în situaţia de fapt invocată de intimată se fac referiri şi la aspecte de natură disciplinară, neavând nicio relevanţă că nu s-a făcut trimitere şi la dispoziţiile art.61 lit.a din Codul muncii.

Data fiind temeiurile faptice diferite ale măsurii concedierii, referitor la această măsură se impune constatarea nulităţii deciziei emise de intimată, sens în care s-a statuat şi în practica judiciară în mod constant.

În sensul celor de mai sus, este relevant şi faptul că unitatea intimată a efectuat şi procedura cercetării prealabile prevăzută de art.263 şi urm. din Codul muncii, acesta convocând pe contestator pentru efectuarea acestei proceduri în perioada incapacităţii de muncă dintre care a încetat la 14 octombrie 2006, ceea ce demonstrează până la evidenţă că prin decizia contestato s-au făcut referiri , ca temei al concedierii şi la cauze referitoare la necorespundere profesională, cât şi pentru abateri disciplinare, ceea ce este inadmisibil, faţă de dispoziţiile legale în materie, astfel că se impune constatarea nulităţii măsurii.

De altfel, au fost încălcate şi alte dispoziţii legale de către intimată cu prilejul concedierii contestatorului.

Astfel, deşi actul de constatare care a stat la baza concedierii contestatorului, este data 4 octombrie 2006, decizia de concediere a fost emisă peste termenul de 30 zile, prevăzut de art.62 alin.(1) Codul muncii, respectiv la data de 13 noiembrie 2006.

În acelaşi timp, au fost încălcate de intimată şi dispoziţiile art.64 alin.(1) din Codul muncii privind oferirea unui alt loc de muncă contestatorului, compatibil cu pregătirea sa profesională, în condiţiile în care s-a oferit acestuia postul de vopsitor, care nu corespunde calificării sale profesionale.

Pentru considerentele arătate, se constată că decizia de concediere emisă de intimată este nulă, soluţia primei instanţe de respingere a contestaţiei fiind greşită.

Având în vedere că recursul contestatorului este fondat, Curtea îl va admite ca atare în baza art.304, 3041 şi 312 Cod procedură civilă, va modifica în tot sentinţa şi pe fond va admite contestaţia, va anula decizia de desfacere a contractului de muncă, cu reintegrarea contestatorului în funcţie deţinută anterior şi va obliga intimata la plata despăgubirilor de natură salarială conform art.78 din Codul muncii.

Cu prilejul dezbaterilor, contestatorul nu a solicitat cheltuieli de judecată, urmând a se lua act în acest sens.

 

Pentru aceste motive

În numele legii

D E C I D E

 

 

Admite recursul declarat de contestatorul O. O. cu domiciliul în comuna E., str. (...), jud. D, împotriva sentinţei civile nr. 1051 din 6 noiembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a, în contradictoriu cu intimata în contestaţie SC O. Textile E. SRL Piteşti, cu sediul în Piteşti,(...), judeţul A şi în consecinţă :

Modifică în tot sentinţa sus-menţionată şi pe fond admite contestaţia.

Anulează decizia de desfacere a contractului de muncă nr.366/13.11.2006 emisă de intimată.

Dispune reintegrarea contestatorului în funcţia deţinută anterior şi obligă intimata la plata despăgubirilor conform art.78 din Codul muncii.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2008.

 

Preşedinte Judecători

(...)-(...) (...) (...) (...) (...)-(...) (...)

 

 

Grefier

N. E.

 

 

 

 

 

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Red.3 ex./06.02.2008

T.L./E.R.C.

dos.fond nr(...) T r i b u n a l u l D â m b o v i ţ a

jud.fond G E.

O. D.

 

 

Toate spetele


Sus ↑