• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Drepturi banesti. Recurs

Hotararea nr. 2847 din data 2009-05-07
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova

 

 

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIE Nr. 2847

Şedinţa publică de la 07 Mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...) B.

**********************************

 

Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC E. SA- N. P. GRUP, împotriva sentinţei nr. 6329 din 13 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr(...), în contradictoriu cu reclamanta M. N., având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, a răspuns recurenta pârâtă SC E. SA- N. P. GRUP, reprezentată de avocat B. U. cu delegaţie de substituire pentru avocat J. U., lipsind intimata reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care;

Instanţa, constatând cauza în stare de soluţionare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat B. U. pentru recurenta pârâtă SC E. SA- N. P. GRUP, a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii.

 

C U R T E A

 

Asupra recursului de faţă :

Prin sentinţa civilă nr. 6329 din 13 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr(...) s-a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocat de intimată.

S-a admis în parte acţiunea formulată de petentul M. N. în contradictoriu cu intimata S.C. E. S.A. B.

A fost obligată intimata la plata către petent a diferenţei de plaţi compensatorii, dintre cele încasate conform Planului Social şi cele cuvenite şi neacordate în raport de nivelul salariului mediu net pe societate la data încetării contractului individual de muncă, precum şi la plata a 5 salarii medii conform art.50 alin. 1 din CCM la data încetării contractului individual de muncă, actualizate la data plăţii efective.

S-a respins cererea privind acordarea cotei de participare la profitul net anual ca prematur introdusă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că petentul a fost concediat la 12.07.2007 în temeiul art.65 si art. 66 din Codul muncii, ca urmare a reorganizării activităţii Zonei E. G conform Programului de reorganizare al E. S.A. aprobat prin Hotărârile Consiliului de Administraţie al E. S.A. din data de 07.06.2005 si 09.08.2005.

In conformitate cu Planul Social E., anexă la Contractul Colectiv de muncă al societăţii înregistrat sub nr.2643/11.05.2005 punctul 4 „ E. financiare” - invocat de altfel şi de intimată în preambulul deciziei de concediere (fila 4 din dosar ), angajaţii disponibilizaţi sunt îndreptăţiţi să beneficieze, în funcţie de vechimea în muncă în cadrul intimatei de indemnizaţii de concediere, calculate conform art. 50 din CCM-art.6 din decizia mai sus amintită .

Conform art. 50 din Contractul Colectiv de Munca pe anul 2007 al S.C. E. S.A., „ la concedierea individuală din motive care nu ţin de persoana salariatului, angajatorul îi plăteşte , în funcţie de vechimea acestuia, o indemnizaţie minimă de concediere …( in cazul petentei )peste 15 ani - 5 salarii medii nete.

Se menţionează că valorile acordate efectiv vor fi stabilite prin negociere cu G. E., prevederile domeniului vizat în articol completându-se cu prevederile Planului Social însuşit de părţi.

Conform adresei nr.504/11.06.2007(fila 13), începând cu data de 01.06.2007 în cadrul structurilor teritoriale S.C. E. S.a. conform Contractului Colectiv de Muncă încheiat între G. E. şi conducerea S.C. E. S.A., se va aplica cuantumul de 2000 lei RON pentru salariul mediu brut.

Conform Planului Social susmenţionat, salariul mediu brut E. care va fi luat în calcul pentru stabilirea fiecărei indemnizaţii de concediere acordate se va stabili pe baza celui din 2004, majorat în anii următori direct proporţional cu acelaşi procentaj cu care se majorează salariile prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Potrivit art.7 si 8 din Legea 130/1996 „La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de muncă, părţile sunt egale şi libere, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor.

Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.

Contractele individuale de munca nu pot conţine clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.

Potrivit art. 243 din Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, iar neîndeplinirea obligatiilor asumate atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta .

Nu poate fi reţinută apărarea intimatei în sensul că măsurile financiare prevăzute de art. 50 din CCM cu cele prevăzute de planul social nu pot fi cumulate, întrucât din lecturarea celor două documente( semnate de ambele părţi ,de altfel ) nu rezultă că prevederile planului social sunt sunt excluse sau inlăturate prin contractul colectiv de muncă în vigoare la data concedierii. Mai mult decât atât, potrivit art. 50 alin.4 din CCM/2007“ prevederile domeniului vizat în prezentul articol se completează cu prevederile planului social însuşi de părţi.”

Faţă de motivarea expusă, în conformitate cu dispoziţiile art.243 Codul muncii si prevederile din Contractul colectiv de munca pe anul 2007 si punctul 4 al Planului social anexa la contractul colectiv de munca al societăţii, va admite în parte acţiunea petentului şi va obliga intimata la plata către petent a diferenţei de plaţi compensatorii, dintre cele încasate conform Planului Social şi cele cuvenite şi neacordate în raport de nivelul salariului mediu net pe societate la data încetării contractului individual de muncă, precum şi la plata a 5 salarii medii conform art.50 alin. 1 din CCM la data încetării contractului individual de muncă, actualizate la data plăţii efective.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea cotei de participare la profit instanţa constată potrivit art.139 din CCM cota de participare, modalitatea concretă de acordare, precum şi condiţiile de diferenţiere vor fi stabilite prin negociere cu G. E. . Aşadar, condiţia negocierii este primordială şi trebuie îndeplinită anterior realizării dreptului , respectiv acordării cotei de participare la profit .

După cum s-a arătat, mai sus, părţile nu au purtat negocieri cu privire la acest articol din contractul colectiv de muncă, acest capăt de cerere fiind respins ca prematur introdus.

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

In motivele de recurs susţine că instanţa a dat o interpretare greşită art. 50 din CCM şi acordurilor sociale şi nu a înţeles exact situaţia reală a acordării indemnizaţiilor de concediere.

Că, prin hotărârea pronunţată nu a făcut altceva decât să oblige recurenta la plata de două ori a dreptului bănesc numit „indemnizaţie de concediere”, cumulând, contrar regulilor de drept, prevederile mai favorabile (indemnizaţia ce se acordă conform acordurilor sociale) cu cele mai puţin favorabile (indemnizaţia ce se acordă până la momentul încheierii acordurilor sociale şi care se calcula prin cumul aritmetic al unui număr de maxim 4 sau 5 salarii medii nete).

Precizează că prin admiterea cererii, instanţa de fond a ignorat convenţia părţilor CCM trecând peste puterea de lege a unei convenţii legal încheiate, interpretând clauzele CCM total opus faţă de voinţa părţilor, exprimată în mod clar şi fără a lăsa loc interpretărilor, faptul că salariaţii care sunt concediaţi din motive care nu ţin de persoana acestora primesc o singură sumă de bani cu titlu de indemnizaţie de concediere.

Susţine că prin B. Sociale încheiate la 07-..12.2005, 03.01.2006 şi 09.01.2007, semnate şi recunoscute de către ambele părţi semnatare ale CCM-ului, au fost stabilite următoarele: „. Plata unei indemnizaţii de concediere pentru vechimea în petrol, mai mare decât cea stabilită prin Contractul Colectiv de Muncă şi – stabilirea unor tranşe pentru vechimea în petrol, favorabile salariatului, după care se va calcula indemnizaţia de concediere”.

Recursul este fondat.

Art. 50 alin. 1 din CCM /2005, menţionează că, la concedierea din motive ce nu ţin de persoana salariaţilor, angajatorul are obligaţia de a plăti acestora o indemnizaţie minimă de concediere.

La alin. 4 s-a stipulat că prevederile domeniului vizat în acest articol se completează cu cele ale planului social însuşit de părţi.

Din coroborarea textelor menţionate anterior rezultă că art. 50 instituie în favoarea persoanelor concediate dreptul la o compensaţie bănească, intitulată indemnizaţie de concediere şi reprezintă una din măsurile de protecţie socială pe care angajatorul s-a obligat să le asigure angajaţilor săi prin CCM, stabilindu-se indemnizaţia minimă de care pot beneficia aceştia.

Aceasta înseamnă că, la data naşterii acestui drept, angajaţilor nu li se pot acorda drepturi băneşti sub acest minim, însă nu este exclusă acordarea unui cuantum superior al acestor drepturi.

Este motivul pentru care părţile între care s-a încheiat CCM au înţeles să stipuleze la alin. 4 al art. 50 că prevederile acestui articol se completează cu cele ale planului social, fiind vorba doar despre un singur drept, acela de a beneficia de compensaţii băneşti, cuantumul acestora şi modalitatea de calcul fiind menţionate detaliat în planul social.

Un argument în plus, în acest sens, îl constituie faptul că, în Amendamentul la planul social din 9. 01. 2006, părţile au menţionat că angajaţii, în funcţie de vechimea în E., vor primi următoarele pachete financiare cu titlu de indemnizaţii de concediere, iar salariul brut pe E. care va fi luat în calcul pentru stabilirea fiecărei indemnizaţii de concediere acordate se va stabili ca medie a tuturor salariilor brute acordate de E. salariaţilor săi în anul anterior celui în care se acordă respectiva indemnizaţie de concediere.

Părţile au înţeles să lămurească acest aspect şi prin Amendamentul la planul social din 13.09.2006, făcând precizările corespunzătoare, în sensul că nu se pot cumula indemnizaţiile de concediere.

Sunt argumentele pentru care, Curtea în temeiul dispoz. art. 312 Cod pr. civ., va admite recursul şi va modifica sentinţa, în sensul că va respinge şi capătul de cerere privind acordarea drepturilor conform Planului Social şi art. 50 alin.1 CCM. Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

Admite recursul formulat de pârâta SC E. SA- N. P. GRUP, împotriva sentinţei nr. 6329 din 13 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimatul - reclamant M. N..

Modifica sentinţa în sensul că respinge capătul de cerere privind acordarea drepturilor conform Planului Social art. 50 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 Mai 2009.

Preşedinte,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

 

Grefier,

(...) (...) B.

 

27.05.2009

Red.jud.M.(...)

3 ex./AS

j.f. S.V.V.

E.M.T.

Toate spetele


Sus ↑