• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Asigurari sociale. Contestatie decizie de pensionare. Recurs

Hotararea nr. DEC.NR.103/CM din data 2009-03-24
Pronuntata de Curtea de Apel Constanta

 

 

 

 

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L C O N S T A N Ţ A

SECŢIA CIVILĂ, MINORI ŞI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 103/AS

Şedinţa publică din data de 24 martie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă şi asigurări sociale

PREŞEDINTE – (...) (...)

JUDECĂTORI – (...) (...)

(...) (...)

Grefier – (...) (...)

 

 

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII T, cu sediul în(...), judeţul T, împotriva sentinţei civile nr. 2544/26.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a, în dosarul civil nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant T. D., domiciliat în T,(...), (...) 4, . A, . 16, judeţul T, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă intimatul reclamant, personal, lipsind recurenta pârâtă.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispoziţiilor art. 87 şi următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că recursul este declarat în termen şi motivat.

Întrebat fiind, intimatul reclamant arată că nu mai are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanţa, luând act de susţinerile acestuia, în sensul că nu are înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Intimatul reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă Casa Judeţeană de Pensii T şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra cauzei.

 

C U R T E A

 

 

Asupra recursului civil de faţă:

Prin cererea adresată T r i b u n a l u l u i T u l c e a, T. D. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 20934 din 22.07.2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii T, solicitând obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să se dispună pensionarea sa, începând cu data depunerii cererii, cât şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatorul a arătat că are un stagiu complet de cotizare de 35 ani, stagiu complet de cotizare realizat 46 ani, 11 luni şi 28 zile, din care 26 ani, 8 luni şi 5 zile, în grupa a II-a de muncă şi 13 ani, 9 luni şi 14 zile în condiţii normale de muncă.

S-a arătat că prin art. 43 (1) din Legea nr. 19/2000 se precizează că: „Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. „a” şi care a realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu 45 ani”.

De asemenea, a menţionat contestatorul că potrivit art. 42 din Legea nr. 19/2000, asiguraţii care au realizat stagiul de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii, deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, astfel încât la cei 26 ani şi 8 luni ai săi efectuaţi în grupa a II-a de muncă, vârsta sa standard de pensionare se reduce cu 6 (şase) ani.

În apărare, a formulat întâmpinare intimata, arătând că, contestatorul nu îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă pentru următoarele considerente:

S-a arătat că potrivit art. 41 (2) din Legea nr. 19/2000, „vârsta standard de pensionare este de 60 ani pentru femei şi 65 ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în Anexa nr. 3.

De asemenea, s-a precizat că, Ordinul nr. 340/2001 (MO 237) al M.M.S.S. privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, la cap. B Pensii Secţiunea II pct. 3, prevede că: „Vârstele standard de pensionare şi stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt prevăzute în Anexa 3 la lege detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr. 9 la prezentele norme”.

A mai menţionat intimata că, contestatorul este născut pe data de 2.09.1950, iar vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, anul naşterii sale nefiind cuprins în Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al M.M.S.S.

 

A menţionat intimata că, pentru anii lucraţi în grupa a II-a de muncă (condiţii deosebite de muncă) respectiv 26 ani, conform Tabelului 1 de la art. 42 din Legea nr. 19/2000 vârsta standard se reduce cu 6 ani.

Astfel, intimata a arătat că vârsta standard de pensionare a reclamantului este de 65 ani şi se poate reduce cu 6 ani astfel încât acesta se poate pensiona la împlinirea vârstei de 59 ani.

Prin sentinţa civilă nr. 2544/26.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a, s-a admis contestaţia formulată de T. D., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii T, s-a anulat decizia nr. 20934 din 22.07.2008 emisă de intimată, ca netemeinică şi nelegală.

A fost obligată intimata să emită în favoarea contestatorului o decizie de pensionare prin care să stabilească o pensie pentru limită de vârstă.

A fost obligată intimata să plătească în favoarea contestatorului suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 20934/16.06.2008 adresată intimatei, contestatorul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă cu data de 1.06.2008.

Prin decizia nr. 20934/22.07.2008 intimata a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, formulată de contestator arătând că nu sunt îndeplinite prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul că, vârsta la data înscrierii la pensie, este mai mică decât vârsta standard de pensionare.

Analizând extrasul din carnetul de muncă al contestatorului şi certificatul de vechime nr. 228/10.02.2005 emis de S.C. „E. Dunărea” S.A. T, prin lichidator judiciar S.C. „D.” S.R.L. B, s-a reţinut că, în ceea ce-l priveşte pe contestator, acesta are un stagiu de cotizare realizat în cuantum de 46 ani, 11 luni şi 28 de zile, având deci stagiul complet de cotizare de 35 ani, conform Legii nr. 19/2000.

S-a reţinut totodată că o perioadă de 26 ani, 8 luni şi 5 zile, contestatorul a prestat activitate în grupa a II-a de muncă.

Conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 19/2000, „asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă, au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1”.

Analizând tabelul la care face trimitere textul de lege, s-a constatat că în ceea ce-l priveşte pe contestator, acesta a prestat activitate în grupa a II-a de muncă, o perioadă de 26 ani şi 8 luni, vârsta standard de pensionare a acestuia trebuie redusă cu 6 ani.

Totodată, potrivit prevederilor art. 43 alin. 1, „asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. „a” şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

 

Având în vedere perioada în care contestatorul a prestat activitate în grupa a II-a de muncă, aşadar în condiţii deosebite, faţă de prevederile legale sus citate, instanţa a admis contestaţia, anulând decizia nr. 20934/22.07.2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii T, ca netemeinică şi nelegală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii T, criticând-o pentru următoarele motive:

Intimatul nu îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 41 (2) din Legea nr. 19/2000, „vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în Anexa nr. 3”.

Ordinul nr. 340/2001 (MO 237 din 18.05.2001) al M.M.S.S. privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, la cap. B Pensii, II – Referitor la pensia pentru limită de vârstă II, pct. 3, prevede că: „Vârstele standard de pensionare şi stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt prevăzute în Anexa 3 la lege detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr. 9 la prezentele norme”.

Anexa 3 din lege cuprinde aşa cum precizează şi art. 41 din Legea nr. 19/2000 evoluţia vârstei standard pe intervale de timp până în 2015 respectiv vârsta asiguratului la ieşirea la pensie.

Intimatul este născut pe data de 2.09.1950, iar vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, anul naşterii sale fiind cuprins în Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al M.M.S.S.

Pentru anii lucraţi în grupa a II-a de muncă (condiţii deosebite de muncă) respectiv 26 ani, conform Tabelului 1 de la art. 42 din Legea nr. 19/2000, vârsta standard se reduce cu 6 ani.

Aşa cum s-a precizat anterior, vârsta standard de pensionare a intimatului este de 65 ani şi se poate reduce cu 6 ani astfel încât acesta se poate pensiona la împlinirea vârstei de 59 de ani.

Având în vedere că prima instanţă a admis că intimatul îndeplineşte condiţiile de a fi pensionat fără să menţioneze nimic despre Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al M.M.S.S., a concluzionat că s-a făcut aplicare pentru stabilirea vârstei standard la Anexa 3 din Legea nr. 19/2000.

Ordinul nr. 340/2001 al M.M.S.S. ca act administrativ nu a fost revocat sau anulat pentru ca prima instanţă să nu-l aplice.

Analizând sentinţa recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:

 

 

Prin cererea înregistrată sub nr. 20934/16.06.2008, contestatorul a solicitat intimatei înscrierea la pensie pentru limită de vârstă cu data de 1.06.2008.

Prin decizia nr. 20934/22.07.2008 intimata a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă formulată de contestator, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.

Conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, „pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public”.

A. (2): „vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în Anexa nr. 3”.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din acelaşi act normativ: „asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1”.

A. (2): „vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi 55 de ani pentru bărbaţi”.

În cauză, contestatorul, o perioadă de 26 de ani, 8 luni şi 5 zile a desfăşurat activitate în grupa a II-a de muncă, astfel cum s-a reţinut prin decizia contestată.

Analizând tabelul nr. 1 la care face trimitere textul de lege menţionat mai sus, se constată că intimatul contestator beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 6 ani.

Recurenta pârâtă face trimitere la Anexa 9 din Ordinul nr. 340/2001 al M.M.S.S., însă prin acest ordin sunt aduse modificări Legii nr. 19/2000, fapt ce contravine prevederilor art. 75 şi 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 24/2000, ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat şi a menţinut sentinţa recurată, ca legală şi temeinică.

 

 

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

 

 

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII T, cu sediul în(...), judeţul T, împotriva sentinţei civile nr. 2544/26.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a, în dosarul civil nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant T. D., domiciliat în T,(...), (...) 4, . A, . 16, judeţul T.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2009.

Preşedinte,

S. B.

Judecător,

N. B.

Judecător,

K. E.

 

Grefier,

(...) (...)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Jud.fond. L.D.E./Ş.S.

Red.dec.jud. J.Z.

Tehnoredact.gref.M.P.

2 ex./ 22.04.2009.

Toate spetele


Sus ↑