• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Asigurari sociale. Pensie de urmas. Recurs

Hotararea nr. 80 din data 2008-01-15
Pronuntata de Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale

pentru Minori şi Familie

 

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 80/R/2008

Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: (...) (...)

JUDECĂTORI: (...) (...)

(...) (...)

GREFIER: (...) (...)

 

S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII B-N împotriva sentinţei civile nr. 867 pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N la data de 10.10.2007, în dosarul nr(...), privind şi pe reclamanta S. G., având ca obiect pensie de urmaş - contestaţie împotriva deciziei.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat şi motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei şi este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi de timbrul judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanţa apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluţionare a cauzei, astfel încât, întrucât s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătoreşti şi reţine cauza în pronunţare.

 

CURTEA

 

 

Prin sentinţa civilă nr. 867/F din 10 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N în dosarul nr(...), a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea S. G. şi în consecinţă a fost anulată decizia privind acordarea pensiei de urmaş nr. (...) din 8 martie 2007, emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii B-N; s-a dispus emiterea unei noi decizii pe numele contestatoarei privind acordarea pensiei de urmaş, pensie ce s-a calculat la 50 % din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă de 146 lei RON aflată în plată la data decesului soţului pensionar.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin decizia nr. (...) din 8 martie 2007, emisă de Casa Judeţeană de Pensii B-N, contestatoarea S. G. beneficiază de o pensie de urmaş în cuantum de 56 lei, decizia fiind emisă ca urmare a dosarului nr. 13077/6 martie 2007.

Decizia de pensie i-a fost emisă în calitate de soţie supravieţuitoare a susţinătorului S. E., decedat la data de 26 februarie 2007. La data decesului, acesta avea în plată o pensie de 146 lei RON, aşa cum rezultă din cuponul de pensie anexat. Urmare a evaluării şi recalculării pensiei conform metodologiei instituite de Legea nr. 19/2000 art. 76-78, H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G nr. 4/2005, punctajul mediu al pensiei la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat s-a diminuat la 0,28055 la care intimata, a aplicat procentul de 50 %, rezultând astfel drepturile de pensie la care avea dreptul soţia supravieţuitoare.

Analizând situaţia de fapt prin prisma art. 71, 76-78 din Legea nr. 19/2000 şi a O.U.G. 4/2005, instanţa a constatat că intimata, potrivit art. 71 alin. 2 lit. a, a procedat corect prin acordarea unui cuantum de 50 % din pensia pentru limită de vârstă a susţinătorului decedat, fiind vorba de un singur urmaş, dar a greşit aplicând cuantumul de 50 % asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător.

Deşi, potrivit art. 71 (1) lit. a din Legea nr. 19/2000, „pensia de urmaş se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată a susţinătorului decedat”, intimata a procedat greşit acordându-i contestatoarei o pensie mai mică. De asemenea, greşit a interpretat intimata şi prevederile O.U.G. nr. 4/2005, neluând în considerare prevederile art. 6 alin. 1 din acest act normativ, potrivit cărora, în vederea stabilirii cuantumului pensiei ce urmează a fi plătită după efectuarea recalculării, punctajul mediu anual calculat se compară cu punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.

Cum susţinătorul decedat beneficia de măsurile de protecţie prevăzute de textul arătat mai sus şi cum acestuia i s-a menţinut pensia la cuantumul aflat în plată, este firesc şi echitabil ca de această prevedere să beneficieze şi soţia supravieţuitoare. Numai în acest mod intenţia legiuitorului este respectată.

În raport cu cele de mai sus, a textelor de lege invocate, a art. 155 din Legea nr. 19/2000, instanţa a admis acţiunea conform celor de mai sus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii B N, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul respingerii contestaţiei şi a se menţine ca temeinic şi legal emisă decizia nr. (...)/2007 privind acordarea pensie de urmaş.

În motivare se arată că reclamanta a solicitat acordarea pensiei de urmaş în urma decesului soţului. La data decesului, susţinătorul decedat era beneficiar al categoriei de pensie – limită de vârstă, cu un punctaj mediu anual în plată la data decesului mai mic decât cel avut anterior recalculării.

Conform dispoziţiilor legale instituite prin art. 71, 76-78 din Legea nr. 19/2000, pensia de urmaş se stabileşte avându-se în vedere categoria de pensie cu care era în plată susţinătorul decedat – art. 71 alin. l lit. a) - limită de vârstă şi nu avându-se în vedere cuantumul corespunzător pensiei în plată la data decesului, cum în mod eronat a interpretat instanţa de fond. Cuantumul pensiei de urmaş care se stabileşte prin aplicarea procentului de 50 % asupra punctajului mediu anual realizat de susţinătorul decedat în urma recalculării pensiei, înmulţit cu valoarea punctului de pensie (art. 76 din Legea nr. 19/2000) punctaj corespunzător categoriei de pensie în plată la data decesului şi nu prin aplicarea acestui procent cuantumului de pensie cu care era în plată la data decesului susţinătorul decedat.

Concret, cuantumul pensiei de urmaş, conform dispoziţiilor art. 71 şi ale art. 76 din Legea nr. 19/2000 se determină în suma corespunzătoare procentului de 50 % aplicat asupra punctajului mediu anual recalculat al susţinătorului (care este în plată de drept la data decesului) şi nu asupra punctajului în plată al susţinătorului avut anterior decesului şi care a determinat cuantumul mai mare al pensiei.

Motivaţia instanţei de fond nu se justifica nici sub aspectul prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005. Dispoziţiile legale instituite prin H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G. nr. 4/2005 se aplica în totalitate numai categoriilor de pensii obţinute în baza legislaţiei anterioare (Legea nr. 3/1977, Legea nr. 2/1995…) intrării în vigoare Legii nr. 19/2000, în cazul în speţă, numai susţinătorului decedat, ca beneficiar al unei categorii de pensie supusă recalculării.

Prin urmare, arată recurenta că intenţia legiuitorului în menţinerea cuantumului mai avantajos (în situaţia în care în urma recalculării pensiei punctajul rezultat şi implicit cuantumul pensiei este mai mic) este incidentă numai pensiei recalculate a susţinătorului decedat ca drept propriu câştigat odată cu transformarea cuantumului pensiei obţinute conform legislaţiei anterioare în puncte de pensie - art. 180 din Legea nr. 19/2000 la intrarea în vigoare a legii, respectiv - 01.04.2001.

Aşadar, vocaţie în menţinerea cuantumului mai avantajos (art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005) în urma recalculării pensiei avea numai titularul pensiei recalculate. Pensia susţinătorului decedat, cu toate facilităţile prevăzute de lege, fiind un drept propriu, nu poate face obiectul unor cedări sau transmisiuni a beneficiilor acordare de lege, pentru urmaşi.

Dreptul contestatoarei intimate stabilit prin decizia nr. (...)/2006 este un drept nou, obţinut în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 - art. 71 şi art. 76 şi nu i se aplică prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005, stabilirea şi calculul pensiei de urmaş făcându-se numai în raport de prevederile Legii nr. 19/2000 (art. 71 si art. 76).

În raport cu prevederile legale aplicabile stabilirii dreptului de pensie de urmaş, potrivit motivaţiei expuse şi conform art. 304 alin. 1 pct. 9 din C.proc.civ., consideră că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, interpretând eronat prevederile legale aplicabile speţei.

În drept au fost invocate prevederile art. 301, 302, 304, 312 din C.proc.civ. şi prevederile art. 71 şi 76 din Legea nr. 19/2000.

Reclamanta intimată nu a depus întâmpinare pentru a-şi exprima poziţia procesuală.

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul, faţă de dispoziţiile art. 312 alin. 1 C.proc.civ. raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., pentru următoarele considerente:

Este greşit raţionamentul intimatei, conform căruia ar trebui ca pensia de urmaş să se stabilească în funcţie de punctajului recalculat al susţinătorului şi nu de cuantumul pensiei în plată a susţinătorului decedat la data decesului. Mai precis, este formală această distincţie şi neconcordantă cu prevederile legii, luate în considerare în mod coroborat.

Între punctajul recalculat şi pensia aflată în plată trebuie să existe corelaţie, pensia în plată fiind calculată prin înmulţirea punctajului cu valoarea punctului de pensie. Prin urmare, dacă ne referim la pensia aflată în plată atunci când fixăm modalitatea de stabilire a pensiei de urmaş, sau ne referim la punctajul mediu anual în acelaşi scop, rezultatul ar trebui să fie acelaşi.

De altfel, în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, unde se statuează că „Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:

  1. pensia pentru limita de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat (…)”.

Este adevărat că alin. 2 din acelaşi text de lege stipulează: „cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în condiţiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) pentru un singur urmaş – 50 %”, însă dacă am da acestui din urmă text de lege interpretarea pe care o propune recurenta, am ajunge în situaţia în care s-ar lăsa fără aplicabilitate textul de la alin. 1, lit. a, citat mai sus. Este deci evident că urmaşii beneficiază de toate dispoziţiile legale care i-ar fi profitat susţinătorului, dacă acesta ar fi trăit.

Cea de a doua teză pe care se întemeiază cererea de recurs este în sensul că dispoziţiile legale instituite prin H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G. nr. 4/2005 se aplică în totalitate numai categoriilor de pensii obţinute în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii 19/2000, vocaţie la menţinerea cuantumului mai avantajos (art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005) având numai titularul pensiei recalculate, astfel încât acestea nu s-ar aplica în situaţia contestatoarei pentru considerentul că dreptul acesteia, stabilit prin decizia nr. (...)/2007, este un drept nou obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000 (art. 71 şi art. 76).

Curtea consideră în egală măsură nefondată şi această susţinere, având în vedere că se face din nou o interpretare formală a dreptului incident în cauză, şi mai ales, sunt ignorate dispoziţiile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, citate în cele de mai sus. Este evident că dreptul la pensie al contestatoarei s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, astfel încât este evident că pensia sa nu este supusă recalculării, însă trebuie ţinut cont de faptul că dreptul său, chiar dacă se naşte direct în persoana sa, este în legătură de directă proporţionalitate cu pensia pe care susţinătorul ar fi primit-o dacă era în viaţă. Prin urmare, nu se poate susţine că nu se vor aplica în situaţia contestatoarei dispoziţiile legale instituite prin H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G. nr. 4/2005, mai precis, cele de favoare prevăzute de art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005 întrucât aplicabilitatea acestora este atrasă, e adevărat, indirect, de prevederile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, pentru a se asigura astfel pe deplin beneficiul urmaşului cât priveşte drepturile la care ar fi avut dreptul susţinătorul său.

De altfel, se constată că dreptul reclamantei la pensie de urmaş s-a născut la data de 01.03.2007, astfel încât recalcularea trebuia făcută anterior (cum de altfel s-a şi făcut, după cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul de fond), în favoarea antecesorului său decedat. Or, acesta a beneficiat de aplicarea prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 4/2005, în sensul că, în cazul său punctajul rezultata în urma recalculării era mai mic decât cel corespunzător pensiei aflate în plată la data recalculării, astfel încât după recalculare s-a menţinut în plată cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, situaţie ce urma a se perpetua până când cuantumul pensiei aferente noului punctaj rezultat prin recalculare va fi fost mai mare decât cuantumul pensiei aflate în plată la momentul recalculării. Prin urmare, decedând beneficiarul pensiei pentru limită de vârstă după recalculare, pensia datorată urmaşei sale trebuie să se calculeze în funcţie de pensia aflată în plată în favoarea antecesorului acesteia la momentul decesului, mai precis, de cuantumul acesteia. Or, acesta semnifică aplicarea beneficiului dat de art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 4/2005 şi în cazul reclamantei, prin ricoşeu, adică în modalitatea aplicării procentului corespunzător pensiei de urmaş la cuantumul pensiei aflate în plată în favoarea antecesorului reclamantei, care de altfel corespunde unui anumit punctaj, anterior recalculării; prin urmare, sunt respectate prevederile art. 71 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, cuantumul pensiei reclamantei stabilindu-se prin aplicarea procentului prescris de lege asupra punctajului realizat de susţinător, anume, cel anterior recalculării, pentru o perioadă de timp determinată de prevederile art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 4/2005, amintite mai sus.

Un ultim argument este cel dat de raţiunea pentru care legiuitorul a emis actele normative menţionate, anume, H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G. nr. 4/2005: aceea de a se face trecerea de la modul de calculare a pensiilor existent anterior adoptării Legii nr. 19/2000 la cel instituit prin această lege, asigurându-se beneficiarilor unei pensii mai mari corespunzătoare modului de calcul prevăzut de Legea nr. 3/1977 menţinerea cuantumului pensiei aferente vechiului mod de calcul până la data când cuantumul pensiei recalculate în lumina dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 va fi cel puţin egal cu pensie de care aceştia s-au bucurat în baza vechii modalităţi de calcul. Este evident că astfel s-a dorit a nu se ajunge la o situaţie de diminuare a pensiei dată de această trecere, pentru a nu fi pus cetăţeanul în situaţia dificilă a unei modificări a pensiei – adesea unicul mijloc de subzistenţă – în detrimentul său. Or, aceste considerente sunt valabile şi pentru beneficiarii pensiei de urmaş, care de asemenea, trebuie protejaţi de o discrepanţă în defavoarea lor, ce s-ar crea dacă în cazul lor nu s-ar lua în considerare măsurile prevăzute de legiuitor, cu caracter temporar, pentru trecerea de la vechiul sistem de calculare a pensiilor la noul sistem.

Raţiunea legii este de a se asigura urmaşului acea parte din pensia de care beneficia antecesorul său decedat, ce corespunde procentului indicat de textul de lege, nicidecum de a se face artificii de calcul care ar conduce la nerespectarea acestei proporţionalităţi stricte între pensia antecesorului şi cea a beneficiarului pensiei de urmaş.

Faţă de aceste considerente, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul, menţinând în totul sentinţa atacată.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

 

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii B-N împotriva sentinţei civile nr. 867/F din 10 octombrie 2007 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosar nr(...), pe care o menţine.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 15 ianuarie 2008.

 

PREŞEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

(...) (...) (...) (...) (...) (...) (...) (...)

 

 

Red.I.T./S.M.

2 ex./23.01.2008

Toate spetele


Sus ↑