Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B R A Ş O V

SECTIA CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE ,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 147/R

Şedinţa publică din 16 Februarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...) U.

Grefier şef secţie J. J.

Pentru astăzi a fost amânată pronunţarea asupra recursului declarat de intimata SC H. SRL în contradictoriu cu intimatul contestator T. S., având ca obiect : „contestaţie decizie suspendare contract de muncă”, împotriva sentinţei civile nr. 1570 din 1211 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B r a ş o v în dosarul civil nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică , la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanţei că s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registraturii concluzii scrise din partea intimatului contestator.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în cadrul şedinţei de judecată din 9 februarie 2010, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanţa, a amânat pronunţarea în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise la data de 16 februarie 2010.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. 1570/M/2009 a T r i b u n a l u l u i B r a ş o v a admis acţiunea formulată de contestatorul T. S. in contradictoriu cu intimata SC H. SRL B. A anulat Decizia nr.262/07.03.2008 emisa de intimata privind suspendarea contractului de munca al contestatorului. A obligat intimata la plata către contestator a drepturilor salariale începând cu data de 10.02.2008 si pana la reintegrarea efectiva. A respins cererea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de judecata.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele :

Contestatorul a fost angajatul intimatei in funcţia de barman , iar prin Decizia nr.262/07.03.2008 a intimatei s-a dispus suspendarea contractului individual de munca al acestuia, in temeiul dispoziţiilor art.52 lit. c C. muncii. S-a menţionat ca acesta a săvârşit in data de 07.03.2009 o fapta prevăzuta de legea penala, respectiv furt din cadrul societăţii. Suspendarea contractului de munca a fost operata si in carnetul de munca al contestatorului.

Potrivit dispoziţiilor art.52 lit. c C. muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului in cazul in care angajatorul a formulat plângere penala împotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinuta, pana la rămânerea definitiva a hotărârii judecătoreşti.

Suspendarea contractului individual de munca in temeiul prevederilor enunţate anterior este facultativa si reprezintă un drept al angajatorului. Pentru verificarea legalităţii măsurii se impune a se stabili daca angajatorul a formulat plângere penala împotriva angajatului sau pentru o fapta incompatibila cu funcţia deţinută sau daca angajatul a fost trimis in judecata pentru o asemenea fapta.

Măsura suspendării pentru acest motiv a contractului individual de munca nu reprezintă o sancţiune disciplinara si in consecinţa nu trebuie ca actul prin care se dispune măsura sa întrunească cerinţele de valabilitate impuse de legiuitor pentru o decizie de sancţionare disciplinara si nici nu se impune efectuarea unei cercetări disciplinare prealabila.

In consecinţa, apărările formulate in contestaţia introductiva si care vizează aspecte legate de forma deciziei atacate, nu pot fi reţinute.

Pe fond, instanţa a reţinut ca societatea intimata a depus la dosar o sesizare adresata Secţiei IV Politie B si purtând nr. intern 260/07.03.2008, prin care acesteia i se aduce la cunoştinţa faptul ca doi angajaţi ai societăţii, intre care si contestatorul, au fost depistaţi de către agentul de paza sustrăgând 4 pachete de ţigări L..

Chiar daca nu poarta denumirea de plângere penala, si nu conţine o descriere mai amănunţita a faptei si nici nu se solicita tragerea la răspundere penala a celor doi angajaţi, sesizarea întruneşte cerinţele unei plângeri penale, reprezentând actul prin care un organ de cercetare penala este sesizat in legătura cu săvârşirea de către o alta persoana identificata a unei fapte penale.

Sesizarea nu poarta ştampila de înregistrare la Secţia IV Politie B, si pentru dovedirea comunicării sale, intimata a depus la dosar o dovada de predare la posta in data de 10.03.2008 a unei scrisori recomandate adresate Secţiei IV Politie si dovada de primire a acesteia in data de 11.03.2009.

La solicitarea instanţei privind înscrisul comunicat de către intimata prin scrisoarea recomandata menţionata, Secţia IV Politie B a comunicat prin adresa nr. (...)/26.10.2009 ca nu exista o astfel de sesizare înregistrata, ulterior menţionându-se prin adresa nr. (...)/06.11.2009 ca nu se afla in lucru o astfel de sesizare, motiv pentru s-au sesizat din oficiu in baza documentaţiei puse la dispoziţie de instanţa si efectuează cercetări.

G. de răspunsurile Secţiei 4 Politie B, instanţa a reţinut ca societatea intimata nu a comunicat către aceasta sesizarea privind fapta imputata contestatorului , la secţia de politie aceasta nefiind înregistrata, cercetările declanşându-se din oficiu.

De asemenea, contestatorul a făcut personal demersuri, iar prin adresa nr. (...)/12.06.2009 i s-a comunicat ca la Secţia IV Politie nu a fost înregistrata nici o plângere împotriva sa de către SC H. SRL.

In consecinţa, instanţa a reţinut ca nu s-a făcut dovada de către intimata a formulării plângerii penale, in sensul înregistrării acesteia, nefiind suficienta emiterea acesteia ca act intern al societăţii, fără o înregistrare la un organ de cercetare penala care ar putea da eficienta acesteia.

In susţinerea acestei concluzii sta si faptul ca parţii contestatoare decizia nu i-a fost comunicata pana in anul 2009, când acesta a promovat o acţiune pentru plata drepturilor salariale restante .

G. de considerentele expuse, instanţa a reţinut ca nu sunt întrunite condiţiile art.52 lit. c C. muncii, motiv pentru care , in temeiul acestuia va admite contestaţia, a anulat decizia atacata si va obliga intimata la plata către contestator a drepturilor salariale începând cu data de 10.02.2008 si pana la momentul reintegrării.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata arătând în esenţă că a formulat plângere penală neavând nici o culpă că organele de poliţie nu au înregistrat-o.

Contestatorul a depus întâmpinare prin care a combătut recursul.

Recursul este fondat.

Conform art. 52 lit. c Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care aceasta a formulat plângere penală împotriva salariatului.

Condiţia suspendării contractului de muncă este formularea plângerii penale, cerinţă care în speţă este îndeplinită, la dosar fiind depusă plângerea penală înregistrată de societate sub nr. 260 din 07.03.2008 şi expediată Secţiei 4 de Poliţie B, cu confirmare de primire, care poartă ştampila poliţiei (fila 35). Faptul că organele de poliţie nu au înregistrat plângerea în sensul art. 52 lit. c Codul muncii, nu are nici o relevanţă, fiind îndeplinită condiţia „formulării” şi în consecinţă decizia de suspendare emisă de angajator este legală.

Faţă de considerentele expuse, curtea reţine că sentinţa primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a normei arătate, astfel că, potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite recursul şi va modifica hotărârea în sensul respingerii contestaţiei, menţinând din sentinţă dispoziţiile privind cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de intimata SC”H.”SRL B împotriva sentinţei civile nr. 1570/M din 12.11.2009 a T r i b u n a l u l u i B r a ş o v, pe care o modifică în parte în sensul că respinge contestaţia formulată de contestatorul T. S. împotriva Deciziei nr. 262/07.03.2008 emisă de intimată.

Menţine din sentinţă dispoziţia privind cheltuielile de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică azi 16 februarie 2010.

Red. M.(...)/05.03.2010

Dact. I. J./11.03.2010

Jud. fond : N.G. – M.E.