• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Drepturi banesti. Recurs

Hotararea nr. 1047/R-CM din data 2009-05-29
Pronuntata de Curtea de Apel Pitesti

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L P I T E Ş T I

SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

DOSAR NR(...) DECIZIA NR. 1047/R-CM

Şedinţa publică din 29 Mai 2009

Curtea compusă din:

Preşedinte: (...) (...), preşedinte secţie

Judecător: (...) (...)

Judecător: (...) (...)

Grefier: (...) (...)

 

S-a luat în examinare, pentru pronunţare, recursul declarat de pârâta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI A, Piteşti, E. E. N. nr.1, .3, cam.117, judeţul A, împotriva sentinţei civile nr.184/CM din 02 februarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş în dosarul nr(...).

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 22 mai 2009, când cererile părţilor au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

C U R T E A:

 

Deliberând, asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 13.06.2008, reclamanta J. N. a chemat în judecată pe pârâta Directia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului A, solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti, respectiv a concediului de odihnă pe perioada 2005-2008.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în baza contractului de muncă nr.10748/23.11.2005 a fost încadrată în funcţia de asistent maternal profesionist, însă la data de 28.03.2008 contractul de muncă a încetat întrucât nu i-a mai fost dat în plasament un alt copil. Reclamanta a mai subliniat faptul că în perioada 2005-2008, cât a avut copii în plasament, nu a putut efectua concediul de odihnă, însă i se cuvine contravaloarea acestuia.

La data de 02.10.2008 s-a depus întâmpinare de către pârâtă, prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei pentru următoarele motive:

- reclamanta a fost atestată ca asistent maternal profesionist şi angajată în această funcţie, însă la data de 28.03.2008 contractul de muncă al acesteia a încetat ca urmare a revocării măsurii de plasament pentru copilul N. H. N.;

  • pe toată durata contractului de muncă nu se putea ca reclamanta să efectueze concediu de odihnă întrucât şi pe perioada efectuării concediului copilul în plasament rămâne tot în grija reclamantei;

  • separarea copilului de asistentul maternal în perioada concediului acestuia, cu mutarea lui la un alt asistent maternal sau într-un centru de plasament, ar duce la crearea de traume psihice copilului, fapt ce ar perturba buna creştere şi dezvoltare a acestuia;

  • reclamanta nu a depus nici o cerere prin care să solicite efectuarea concediului de odihnă sau contravaloarea acestuia iar pe toată perioada reclamanta şi-a primit atât drepturile băneşti ce i se cuveneau, cât şi indemnizaţia alocată pentru creşterea şi îngrijirea copilului.

La data de 30.10.2008, reclamantă a depus o cerere completatoare a cererii iniţiale, aceasta solicitând şi suma de 740 lei reprezentând contravaloarea tichetelor cadou de care trebuia să beneficieze cu ocazia zilei de 01.03.2008.

Prin sentinţa civilă nr.184/CM din 2 februarie 2009, T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă a admis în parte acţiunea şi a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei contravaloarea concediului de odihnă corespunzător perioadei 2005-2008.

Au fost respinse, în rest, celelalte solicitări ale reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 07.10.2005 reclamanta a obţinut Atestatul de asistent maternal nr. 121, cu valabilitate de 3 ani de la data eliberării.

La data de 23.11.2005 părţile au încheiat contractul individual de muncă nr. 10748, urmând ca reclamanta să funcţioneze ca asistent maternal profesionist. Contractul s-a încheiat pe perioadă determinată, respectiv pe durata valabilităţii atestatului, cu posibilitatea prelungirii tacite a acestuia în momentul prelungirii valabilităţii atestatului.

Ulterior, la data de 30.08.2006, părţile încheie un act adiţional la contactul individual de muncă sus menţionat

Ca urmare a revocării măsurii de plasament a copilului N. H. N. şi a încetării convenţiei de plasament, s-a emis de către pârâtă Dispoziţia nr. 385, prin care s-a dispus ca din data de 28.03.2008 să înceteze contractul individual de muncă al reclamantei, cu menţiunea că în perioada 08.02.2008-28.03.2008 aceasta s-a aflat în concediu medical.

Prin cererea de faţă reclamanta solicită ca pentru toată perioada cât a îndeplinit funcţia de asistent maternal profesionist să-i fie acordată contravaloarea concediului de odihnă.

Tribunalul a apreciat că această solicitare a reclamantei este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 139 din C. muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor, acest drept neputând forma obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări. Mai mult, acest concediu se efectuează în fiecare an, după cum statuează art.. 141alin. 1 al aceluiaşi cod. A. 3 al aceluiaşi text legal, art. 141 din C. muncii, prevede că angajatorul este obligat să acorde concediu până la sfârşitul anului următor tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.

În art. 5 din contractul individual de muncă încheiat între părţi s-a convenit de către acestea ca reclamanta să beneficieze de drepturile de personal de legislaţia muncii şi de alte acte normative în vigoare, pe perioada existenţei raporturilor de muncă. Dreptul la concediul de odihnă este unul dintre drepturile prevăzute de Codul muncii, acesta neputând forma obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări

Având în vedere că acest drept nu poate forma obiectul unei astfel de convenţii, nu poate fi luat în considerare argumentul pârâtei că reclamanta nu a solicitat prin cerere scrisă efectuarea concediului de odihnă, dat fiind că era obligaţia angajatorului potrivit art. 141 alin. 3 din C. muncii.

Ţinând seama de faptul că acest contract de muncă este unul specific prin faptul că reclamanta trebuia să aibă în grijă un copil aflat în plasament, tribunalul a apreciat că, nefiind posibilă efectuarea concediului în natură, se poate dispune compensarea acestuia în bani.

În temeiul art. 5 din contactul individual de muncă, coroborat cu dispoziţiile art. 139 şi 141 din Codul muncii, instanţa a admis solicitarea reclamantei şi a obligat pe pârâtă să plătească acesteia contravaloarea concediilor de odihnă corespunzătoare perioadei 2005-2008.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei privind acordarea sumei de 740 lei reprezentând contravaloarea tichetelor cadou acordate cu ocazia zilei de 01.03.2008, tribunalul a apeciat că cererea nu este întemeiată, fiind respinsă pentru următoarele considerente:

Potrivit art.1 din Regulamentul intern de acordare a tichetelor cadou, pârâta a hotărât că va acorda în anul 2008 tichete cadou cu ocazia zilei de 1 Martie, sărbătorile de Paşti, Zilele B. şi N. – 8 septembrie şi cu ocazia sărbătorilor de C.

La art.5 al Regulamentului s-a stabilit că nu se acordă aceste tichet cadou salariaţilor care au contractul de muncă suspendat (…).

Potrivit deciziei de încetare a raporturilor de muncă, în perioada 08.02.2008-28.03.2008 reclamanta s-a aflat în concediu medical, contractul de muncă al acesteia fiind suspendat de drept potrivit art. 50 alin. 1 lit. b din Codul muncii, aşa încât nu poate beneficia de aceste tichete cadou. În consecinţă a fost respinsă solicitarea reclamantei privind acordarea tichetelor cadou.

Împotriva sentinţei civile nr.184/CM/02 februarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului A care a criticat hotărârea atacată, în esenţă, pentru motive de nelegalitate, în sensul că în mod nelegal prima instanţă a obligat recurenta să plătească intimatei concediul de odihnă aferente anilor 2005 – 2008, deşi potrivit art.10 lit.f din H.G. nr.679/2003, asistentul maternal are obligaţia să asigure continuitatea activităţii desfăşurate şi în perioada concediului legal de odihnă, cu excepţia cazului în care separarea de copiii plasaţi sau încredinţaţi pentru această perioadă este autorizată de către angajator.

În dezvoltarea aceluiaşi motiv de recurs s-a arătat că intimata J. N. a fost salariata D.G.A.S.P.C. A în funcţia de asistent maternal conform contractului individual de muncă nr.10748 din 23.11.2005, până la data de 28.03.2008, când prin Dispoziţia nr.385/2008 a Directorului General al D.G.A.S.P.C. A a fost dispusă încetarea contractului individual de muncă, întrucât copilul ce-l avea în plasament a fost încredinţat unei familii în vederea adopţiei.

S-a mai arătat că intimata J. N. nu a depus nici o cerere de concediu de odihnă, astfel că şi-a asumat obligaţiile contractuale prevăzute în fişa postului, cât şi cele ale art.10 lit.f din H.G. nr.679/2003.

În drept, pârâta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă şi art.8 pct.1 şi art.10 lit.f din H.G. nr.679/2003.

S-a solicitat admiterea recursului şi pe cale de consecinţă casarea sentinţei civile atacate, iar pe fond respingerea acţiunii.

Recurenta-pârâtă D.G.A.S.P.C. A a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă şi a depus la dosar concluzii scrise.

Intimata-reclamantă J. N. a formulat întâmpinare şi concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Verificând sentinţa civilă atacată, în raport de critica formulată în recurs şi din ansamblul lucrărilor de la dosar, Curtea constată următoarele:

Recursul este fondat parţial, pentru motivul că în mod nelegal instanţa de fond a acordat plata concediilor de odihnă pentru intimata-reclamantă pentru perioada 2005 – 2008, deşi în mod legal această perioadă era 2006 – 2007.

Astfel, verificând înscrisurile de la dosar, Curtea constată că reclamanta a fost încadrată cu contract de muncă la data de 23 noiembrie 2005 şi i-a încetat această convenţie la data de 28 martie 2008.

În legislaţia română a muncii, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu de odihnă sau de plata acestuia, în anul respectiv trebuie să muncească o perioadă de minim 6 luni, astfel că se constată că în anul 2005 reclamanta a lucrat o lună şi o săptămână, iar în anul 2008, 3 luni şi în concluzie nu poate beneficia de plata concediului de odihnă nici pe anul 2005 şi nici pe anul 2008.

Rezultă că în speţă sunt întrunite prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece instanţa de fond a pronunţat parţial o hotărâre nelegală, referitoare la acordarea contravalorii concediului de odihnă pentru reclamanta J. N. şi anume, în mod greşit s-a statuat durata 2005 – 2008, deşi în mod legal perioada era 2006 – 2007, pentru considerentele sus-citate.

Faptul că reclamanta nu a depus o cerere de concediu de odihnă la sediul recurentei nu înlătură dreptul intimatei de a beneficia de contravaloarea concediului de odihnă în perioada 2006 – 2007.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi admis recursul declarat de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului A şi pe cale de consecinţă se va modifica în parte sentinţa civilă nr.184/CM din 2 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă, în sensul că acordă intimatei-reclamante J. N. contravaloarea concediilor de odihnă numai pe perioada 2006-2007.

Se va menţine în rest sentinţa recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI A, cu sediul în Piteşti, E. E. N. nr.1, .3, .117, judeţ A, împotriva sentinţei civile nr.184/CM din 2 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă, intimată-reclamantă fiind J. N., domiciliată în oraşul C,(...) A, judeţ A.

Modifică în parte sentinţa civilă nr.184/CM din 2 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă, în sensul că acordă intimatei-reclamante J. N. contravaloarea concediilor de odihnă numai pe perioada 2006-2007.

Menţine în rest sentinţa civilă nr.184/CM din 2 februarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş – Secţia Civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 mai 2009, la Curtea de A P E L P I T E Ş T I - Secţia Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.

 

D.R., J.D., F.A.,

 

Grefier,

Red.D.R.

Tehnored.V.S.

Ex.4/01.06.2009.

Jud.fond: N.D..

C.E..

Toate spetele


Sus ↑