• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Conflict de munca. Recurs

Hotararea nr. 588 din data 2009-05-22
Pronuntata de Curtea de Apel Iasi
Numar dosar

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L I A Ş I

SECŢIA LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIE Nr. 588

Şedinţa publică de la 22 Mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

 

 

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect conflict de muncă privind recursul declarat de recurentul Primarul Comunei N., împotriva sentinţei civile nr. 308/25.02.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l V a s l u i în dosarul nr(...), intimat fiind G. E..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică lipsesc părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, s-a comunicat intimatului copia motivelor de recurs, nu s-a depus întâmpinare. S-a solicitat judecata în lipsă.

S-a dat citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta a fost declarat în termen şi motivat.

Nemaifiind cereri de formulat şi având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanţa lasă cauza în pronunţare.

CURTEA

Asupra recursului civil de G.;

Prin cererea înregistrata la nr(...) la Tribunalul I, contestatorul G. E. a chemat in judecata pe intimatul Primarul Comunei N. , solicitând anularea dispoziţiei nr. 525 din 5.12.2008 emisa de intimat ,exonerarea de plata sumei de 208 lei stabilita prin dispoziţia contestata si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat următoarele :

Cu încălcarea vădita a dispoziţiilor art. 269 si urm. Codul muncii referitoare la răspunderea patrimoniala paratul ii imputa prin dispoziţia contestata suma de 208 lei, fără a respecta normele si principiile răspunderii civile contractuale , respectiv fără a supune pretenţiile jurisdicţiei instanţei competente in G. căreia sa aibă posibilitatea sa-si formuleze apărări.

Conform înscrisurilor pe care le deţine rezulta fără nici un dubiu ca sumele ce i se imputa au fost cheltuite exclusiv in interesul instituţiei la care funcţionează, deci avea dreptul ca respectivele sume sa-i fie decontate in mod corespunzător.

Intimatul nu a formulat întâmpinare in G. primei instante.

Instanţa de fond a invocat din oficiu excepţia nulităţii absolute a deciziei contestate.

Aceasta excepţie este întemeiata, pentru următoarele considerente:

Prin dispoziţia nr. 525 din 5.12.2008, Primarul Comunei N. a imputat contestatorului G. E., angajat cu contract individual de munca, suma de 208 lei reprezentând prejudiciul cauzat primăriei comunei N. conform procesului –verbal de inspecţie întocmit de către D.G.F.P. I cu nr. 27410/06.11.2008.

Potrivit disp. art. 164 pct.1 Codul muncii, nici o reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.

Art. 107 din vechiul Cod al muncii , în vigoare până la 1 martie 2003,ce prevedea posibilitatea emiterii deciziilor de imputare , nu a mai fost preluat în Legea 53/2003 – Codul muncii actual. Decizia contestată a fost emisă la data de 05.12.2008 , dată la care răspunderea patrimonială a salariaţilor era reglementată de art. 270- 271 din Legea 53/2003 .

Pentru considerentele arătate, instanţa de fond a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 525/2008 emisă de intimat şi a dispus exonerarea contestatorului de plata sumei de 208 lei.

In temeiul disp. art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul a respins cererea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedită .

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Primarul Comunei N., considerand-o nelegala si netemeinica .

A sustinut recurentul ca in mod gresit tribunalul a constatat nulitatea absoluta a deciziei de imputare, intrucat aceasta a fost emisa cu respectarea tuturor conditiilor legale de fond si forma, a avut la baza procesul-verbal de inspectie nr.27.410/1.612/2008 a DGFP I iar prin emiterea sa nu s-a adus nici un fel de prejudiciu reclamantului G. E..

Mai arata recurentul ca stabilirea prejudiciului in suma de 208 lei s-a facut cu respectarea disp.art.269 din C.muncii referitoare la raspunderea patrimoniala si ca sustinerea reclamantului conform careia nu si-a putut formula aparari este neintemeiata atat timp cat dispozitia a fost atacata de acesta in prezentul litigiu.

In drept recursul nu a fost motivat , insa criticile formulate se circumscriu disp.art.304 pct.9 C.pr.civ.

Intimatul nu a formulat intampinare.

In recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate, probatoriul administrat si dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca recursul este nefondat.

Este real ca in baza dispozitiilor art.270 din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Aceasta raspundere poate fi insa antrenata doar cu respectarea conditiilor legale, intrucat art.164(2) din Codul muncii prevede ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca prejudiciul a fost constatat ca atare prin hotarare judecatoreasca.

Este deci fara echivoc ca angajatorul, in speta Primarul Comunei N., nu putea proceda la emiterea unui act unilateral in acest sens (decizie de imputare) ci, pe baza procesului verbal invocat trebuia sa procedeze la actionarea in instanta a salariatului si sa solicite obligarea acestuia la plata sumei de 208 lei. Doar dupa ramanerea definitiva a sentintei,se puteau opera retinerile din salariu cu acest titlu.

Ca atare, in mod judicios si cu aplicarea corecta a legii, tribunalul a constatat nulitatea deciziei de imputare si a exonerat salariatul de plata sumei de 208 lei.

Curtea constata ca instanta de fond nu a analizat in cauza vinovatia salariatului in producerea prejudiciului si nici intrunirea elementelor prevazute de art.270 din C.muncii, ci a retinut doar ca nu aceasta era calea legala, permisa de Codul muncii, prin care angajatorul putea antrena raspunderea salariatului si, ca atare, decizia de imputare este nula si nu-si poate produce efectele.

G. de cele retinute, constatand ca nu sunt incidente disp.art.304 pct.9 C.pr.civ, in baza art.312 C.pr.civ., se va respinge recursul si se va mentine hotararea recurata.

 

 

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

 

 

Respinge recursul declarat de Primarul Comunei N. impotriva sentintei civile nr.308/25.02.2009 pronuntata de Tribunalul I, sentinta pe care o mentine.

Irevocabila.

Pronunţată în şedinţa publică de la 22 Mai 2009.

 

Preşedinte,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

 

Grefier,

(...) (...)

 

 

 

 

 

 

Red.P.S.

Tehnored.P.S.

2 ex.-22.06.2009.

Tribunalul I : U. E.;

G. T..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Toate spetele


Sus ↑