Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B A C Ă U

SECŢIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 997

Şedinţa publică de la 28 T. 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE – (...) (...) - JUDECĂTOR

- (...) (...) – JUDECĂTOR

- (...) (...) – JUDECĂTOR

GREFIER - D. E.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă S.C. E. S.A. - MEMBRU P. GRUP împotriva încheierii din 29.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l N e a m ţ în dosarul nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat E. B. pentru recurentă, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, depus după care:

Instanţa, constată recursul la primul termen de judecată, declarat şi motivat în termen, legal scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Avocat E. B. pentru recurentă, arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri şi/sau excepţii de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat E. B. pentru recurentă, solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi depus în scris la dosar, casarea încheierii recurate, sesizarea Curţii Constituţionale a României şi suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

C U R T E A

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele :

Prin încheierea din 29 mai 2009 a T r i b u n a l u l u i N e a m ţ pronunţată în dosarul nr(...) s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 al.2 ultima liniuţă din Codul muncii, fixându-se termen de judecată la 4 T. 2009.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a reţinut că prin cererea introductivă – reclamant B. M. a chemat în judecată pârâta S.C. E. S.A. B pentru a fi obligată să-i achite, în raport de perioada lucrată, drepturi salariale reprezentând suplimentarea pentru aprovizionarea de toamnă – iarnă care trebuia acordată în luna octombrie a fiecărui an, pentru perioada 2005 – 2008, actualizată în raport de rata inflaţiei la data plăţii efective.

A susţinut reclamanta că în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol şi gaze pentru perioada 2005 – 2007 se prevedea la art. 170 al.1 următoarele : cu ocazia unor evenimente anuale Paşti, Ziua E., C, precum şi în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă – iarnă) salariaţii vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, iar aliniatul 2 al aceluiaşi articol se prevedea că fiecare din suplimentările menţionate va avea un cuantum minim în valoare de un salariul minim pe agent economic, calculat la data evenimentului, conform contractului colectiv de muncă.

A susţinut reclamanta că pârâta a nesocotit aceste prevederi, motiv pentru care a fost nevoită să promoveze prezenta acţiune.

La termenul din 20 martie 2009 pârâta S.C. E. S.A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 al.2 ultima liniuţă din Legea 53/2003 din Codul muncii prin raportare la prevederile art. 1 al.4 şi 5, art. 73 al.3 şi art. 79 al.1 din Constituţia României, revizuită.

In motivarea excepţiei se face referire la dispoziţiile art. 29 din Legea 47/1992 referitoare la condiţiile de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv :

- invocarea excepţiei în faţa instanţei judecătoreşti;

- excepţia să aibă ca obiect prevederi legale cuprinse în Lege sau Ordonanţa de Guvern respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului;

- excepţia să aibă în vedere prevederi legale ce nu au mai fost declarate neconstituţionale;

- excepţia să aibă ca obiect prevederi legale ce au legătură cu soluţionarea cauzei, condiţii pe care consideră pârâta că le îndeplineşte excepţia invocată.

In esenţă, pârâta în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că art. 298 al.2 ultima liniuţă din Legea 53/2003 care prevede că : „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă (…..) orice alte dispoziţii contrare” este neconstituţional în raport cu prevederile art. 1 al.4 şi 5, art. 73 al.3, art. 79 al.1 din Constituţia României.

Susţine pârâta că art. 298 al.2 ultima liniuţă nu putea modifica prevederile cuprinse în legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, întrucât ar contraveni prevederilor legale cuprinse în Constituţia României.

Arată că, după apariţia Legea 24/2000 modalitatea de abrogare prin care nu s-ar putea indica toate dispoziţiile contrare, nu a mai fost reglementată, nemaiputând produce efecte juridice, câtă vreme textul care a reglementat a fost el însuşi abrogat. In aceste condiţii dispoziţiile C o d u l u i m u n c i i ar trebui interpretate exclusiv prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 al.2 din Legea 24/2000 care prevăd că actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi precum şi cu principiile ordinii de drept.

Reclamanta a formulat răspuns asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale solicitând respingerea acesteia deoarece prin Decizia nr. 254 din 24 februarie 2009 a acestei instanţe, publicată în M.O. nr. 149 din 10 martie 2009 s-a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 al.2 şi art. 298 al.2 ultima liniuţă din Legea 53/2003.

T r i b u n a l u l N e a m ţ a reţinut că deşi formal pârâta a invocat neconstituţionalitatea art. 298 al.2 din Codul muncii cu mai multe texte din Constituţie, motivarea excepţiei nu relevă de ce consideră că textul de lege ar încălca dispoziţiile Constituţiei, motivele vizând modul în care instanţele judecătoreşti au făcut aplicare acestui articol şi contradicţia dintre art. 72 din Legea 168/1999 şi art. 284 Codul muncii.

S-a apreciat că nu este o problemă de constituţionalitate, faptul că instanţele au considerat prin mai multe decizii de speţă că art. 72 din Legea 168/1999 este abrogat fiind doar o problemă de aplicare a legii în timp şi care nu poate fi supusă cenzurii Curţii Constituţionale.

De aceea s-a considerat că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu are legătură cu soluţionarea fondului cauzei, fiind inadmisibilă, întrucât priveşte aspecte legate de modul de aplicare a legii de către instanţele de judecată şi de soluţionarea conflictului de lege în timp şi nu de soluţionarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termen, legal scutit de plata taxei de timbru şi motivat, pârâta S.C. E. S.A.

In motivarea recursului, s-au reluat motivele de neconstituţionalitate susţinute şi la fond şi în esenţă s-au mai susţinut netemeinicia şi nelegalitatea soluţiei dispuse în condiţiile în care erau îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate a sesizării Curţii Constituţionale conform art. 29 alin. 1-3 din Legea 47/1992, respectiv invocarea excepţiei în faţa unei instanţe, vizarea de către acesta a unei prevederi cuprinse într-o lege ( art. 298 alin.2 din Legea 53/2003 - Codul muncii ) ce nu au fost anterior declarate ca fiind neconstituţionale şi, nu în ultimul rând, existenţa legăturii cu soluţionarea cauzei sub aspectul antamării asupra modalităţii de soluţionare a excepţiei de necompetenţă teritorială invocate. Astfel, s-a susţinut că în mod eronat s-a reţinut că textul criticat pentru neconstituţionalitate nu are legătură cu cauza din moment ce soluţionarea excepţiei de necompetenţă teritorială presupune tocmai analizarea ipotezei în care Legea 168/1999 mai este în vigoare sau nu prin prisma dispoziţiilor art. 298 alin.2 ultima liniuţă, apreciat ca neconstituţional faţă de încălcarea normelor de tehnică legislativă.

Examinând recursul în raport de actele şi lucrările dosarului, de motivele invocate şi faţă de dispoziţiile art. 304/1, 312 C.pr.civ., prezenta instanţă constată caracterul său nefondat, urmând a fi respins ca atare justificat de următoarele.

Aşa cum s-a reţinut şi de către T r i b u n a l u l N e a m ţ, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate nu poate avea loc decât în condiţiile art. 29 alin. 1-3 din Legea 47/1992, condiţii care trebuie verificate ca şi întrunire cumulativă de către instanţa în faţa căreia s-a invocat o astfel de excepţie conform art. 29 alin. 6 din acelaşi act normativ. În situaţia în care excepţia apare ca fiind inadmisibilă fiind contrară respectivelor prevederi ( din alin.1-3 ), legea impune soluţia respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale; fapt ce l-a făcut de altfel şi prima instanţă prin soluţia recurată în cauza de faţă, urmare a constării neîndeplinirii condiţiei legăturii textului criticat ca neconstituţional cu soluţionarea fondului cauzei. În acest sens de altfel s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Deciziile 316/2002, 690/2005, 105/2006 şi 688/2008.

Prin urmare, nu prezintă relevanţă în cauză dacă respectiva excepţie ar fi fost sau nu întemeiată în raport de criticile pe tehnică legislativă invocate ( aspecte ce au fost expuse în ampla argumentare a recursului ) - aspect ce, de altfel, nu este decât în stricta competenţă a Curţii Constituţionale şi nu a instanţelor de judecată -, ci numai dacă, textul invocat avea aptitudinea de a influenţa soluţionarea cauzei şi, astfel, dacă era sau nu oportună sesizarea Curţii Constituţionale; ori, tocmai această aptitudine lipseşte, din moment ce textul criticat drept neconstituţional nu dă o rezolvare aspectelor deduse judecăţii, ci doar deschide instanţei posibilitatea de a da o interpretare succesiunii în timp a unor norme de competenţă.

Faţă de toate aceste considerente, constatând şi că nu sunt alte motive care să fie analizate din oficiu, recursul va fi respins ca nefondat.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta-pârâtă SC E. SA - B- S. DE E. D. – DIRECTOR împotriva încheierii din 29.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l N e a m ţ în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 28.09.2009.

red.înch.-D.T./G.E.

red.dec.rec.-SC//06.10.2009

tehnored.BC/ 4 ex/ 06.10.2009

06.10.2009- com.tuturor părţilor