• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Drepturi salariale ale personalului din justitie. Recurs

Hotararea nr. 985 din data 2009-07-07
Pronuntata de Curtea de Apel Suceava

- Drepturi salariale –

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L S U C E A V A

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 985

Şedinţa publică din 07 iulie 2009

Preşedinte (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier C (...)

 

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâţii Ministerul Finanţelor Publice B prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului B, cu sediul în B, str. (...) (...), jud. B şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor D., cu sediul în B, sector 5,(...), împotriva sentinţei civile nr.241 din 06 februarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B o t o ş a n i – Secţia civilă (dosar nr(...)).

La apelul nominal au lipsit reprezentanţii pârâţilor recurenţi,reprezentanţii pârâţilor intimaţi Curtea de A P E L S U C E A V A, T r i b u n a l u l B o t o ş a n i şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării B, precum şi reclamanţii intimaţi E. N. şi H. D..

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanţa, constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunţare cu privire la acestea.

După deliberare,

C U R T E A ,

Asupra recursurilor de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată la T r i b u n a l u l B o t o ş a n i – Secţia civilă sub nr(...) reclamantele E. N. şi H. D. au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de A P E L S U C E A V A, T r i b u n a l u l B o t o ş a n i, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea primilor trei pârâţi la plata drepturilor salariale restante reprezentate de indemnizaţia lunară de 10% din salariul brut, pe perioada concediului de odihnă, în perioada 2004 –2007, actualizată cu indicii de inflaţie şi achitarea acestor sume pentru viitor şi obligarea Ministerului Economiei şi Finanţelor Publice B să pună la dispoziţie fondurile necesare plăţii drepturilor.

În motivare au arătat că îndeplinesc funcţia de personal auxiliar de specialitate în cadrul J u d e c ă t o r i e i B o t o ş a n i, fiind grefieri delegaţi la Biroul de executări civile .

Au arătat că în perioada concediilor de odihnă pentru anii 2004-2007 nu au beneficiat de indemnizaţia lunară de 10% din salariul brut şi că, prin urmare, solicită acordarea acestui drept pentru perioada menţionată.

Ministerul Economiei şi Finanţelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive motivat de faptul că potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 21/2001 ordonatorii principali de credite sunt cei ce stabilesc numărul de posturi, salariile de bază şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare .

Aceiaşi obligaţie de stabilire a elementelor de salarizare a fost reiterată de Legile 743/2001, 631/2002,507/2003,511/2004,1151/2005.

Ca urmare revine numai ordonatorului principal de credite obligaţia de asigurare a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal .

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii motivat de faptul că MEF nu are calitatea de ordonator principal de credite, competenţa elaborării unor proiecte de rectificare bugetară revenind Ministerului Justiţiei.

Ministerul Justiţie a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, relevând că potrivit art. 38 şi 42 din Hotărârea CSM 387/2005 personalul auxiliar este repartizat pe secţii şi compartimente de către preşedintele instanţei sau de secţie.

Personalul ce desfăşoară activităţi din cele prevăzute în art. 19 din Legea nr. 50/1996 întocmeşte un raport în care precizează atribuţia îndeplinită cât şi timpul efectiv lucrat pe baza căruia se acordă drepturile.

Mai arată că, pentru perioada concediului de odihnă reclamantele au beneficiat de o indemnizaţie de concediu, stabilită in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003.

Că, raportat la art. 145 din Legea 53/2003 pretenţiile reclamantelor de a se include în indemnizaţia de concediu şi indemnizaţia de 10% sunt neîntemeiate.

La 31.12.2007 a depus întâmpinare Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării(CNCD) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive motivat de faptul că potrivit art. 27 din OG 137/2000 Consiliul este instituţia publică abilitată să aplice legislaţia în materie de nediscriminare la nivel naţional.

Ca urmare Consiliul poate fi citat în calitate de expert în domeniul nediscriminării pentru a-şi prezenta poziţia cu privire la o posibilă încălcare a legislaţiei în materie de nediscriminare şi nu ca pârât.

Instanţa a pus în discuţie excepţia prescrierii dreptului la acţiune pentru indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă anului 2004.

Prin sentinţa civilă nr.241 din 6 februarie 2008, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Ministerului Economiei si Finanţelor B.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării B si pe cale de consecinţă a respins acţiunea faţă de acesta.

A respins ca prescris dreptul la acţiune cu privire la diferenţa de indemnizaţie de concediu de odihna pentru anul 2004.

A admis excepţia prematurităţii dreptului la acţiune cu privire la acordarea pentru viitor a diferenţelor salariale si pe cale de consecinţă le-a respins.

A admis in parte, acţiunea formulată de reclamantele E. N. si H. D. şi a obligat pârâţii Ministerul Justiţiei B, Curtea de A P E L S U C E A V A si T r i b u n a l u l B o t o ş a n i să le plătească diferenţa dintre indemnizaţia de concediu rezultata din includerea sporului de 10 % calculat la salariul brut pentru anii 2005 si 2006 si la salariul de baza pentru anul 2007 cât au fost in concediul legal de odihnă şi indemnizaţia încasată pentru această perioadă, diferenţe ce vor fi actualizate în funcţie de indicii de inflaţie de la data scadenţei până la data plăţii efective.

A obligat Ministerul Economiei şi Finanţelor să pună la dispoziţia M i n i s t e r u l u i d e Justiţie fondurile necesare plăţii drepturilor susmenţionate.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond, analizând cu prioritate excepţiile invocate potrivit art. 137 Cod procedură civilă, a constatat că MEF B are calitate procesual pasivă deoarece potrivit art. 19 din Legea 500/2002 are atribuţii în procedura de rectificare bugetară inclusiv în legătură cu drepturile salariale restante.

În ceea ce priveşte CNCD instanţa a constatat că această instituţie nu are calitate procesual pasivă deoarece reclamantele nu sunt angajatele acesteia.

Pe de altă parte Consiliului nu i se poate pretinde în prezenta cauză adoptarea unei anumite conduite în ceea ce priveşte salarizarea reclamantelor, art. 27 din OG 137/2000 dispunând citarea instituţiei pentru a-şi exprima opinia în calitate de expert în legătura cu presupusa faptă de discriminare.

În ceea ce priveşte drepturile salariale pentru concediul aferent anului 2004 tribunalul a constatat că reclamantele puteau să solicite acordarea acestora cel mai târziu într-un termen de trei ani calculat de la data la care au primit indemnizaţia de concediu respectiv cu cinci zile înainte de data plecării în concediu .

Potrivit art. 283 lit. c din Legea 53/2002 termenul de prescripţie s-a împlinit la 16.06.2007 şi respectiv 22.07.2007 astfel că excepţia privind prescrierea dreptului la acţiune pentru drepturile aferente concediului pentru 2004 este întemeiată.

Conform acţiunii, reclamantele au solicitat acordarea drepturilor şi pentru viitor, tribunalul constatând că aceste solicitări sunt premature deoarece pe de o parte creanţa pe care o invocă părţile trebuie să fie exigibilă, iar pe de altă parte nu se poate anticipa dacă acestea vor beneficia şi în continuare de sporul de 10% din salariul de bază.

Pe fondul cauzei s-a constatat că potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală şi executare civilă, a actelor comisiei pentru cetăţenie, precum şi cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizaţie de 10% din salariul brut calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activităţi. De aceiaşi indemnizaţie beneficiază şi conducătorii de carte funciară.

Potrivit art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, a actelor de executare penală şi civilă beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activităţi.

Reclamantele în calitate de grefieri delegaţi la Biroul executări civile au beneficiat de o indemnizaţie de 10%, calculată la salariul de bază de încadrare, mai puţin în perioada concediilor de odihnă.

Potrivit art. 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr.95/2005, cât şi potrivit art.6 din Regulamentul privind concediile personalului auxiliar şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea CSM 186/2007 pe durata concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

Aceiaşi prevedere se regăseşte şi în dispoziţiile art. 145 din Legea 53/2003 respectiv „Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă”.

Rezultă aşadar că şi pentru perioada concediului de odihnă se cuveneau reclamantelor plata indemnizaţiei de 10% stabilită pentru activitatea desfăşurată la Biroul de executări civile.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor D. B şi Ministerul Economiei şi Finanţelor B prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului B.

Ministerul Justiţiei a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susţinând că cererea reclamantelor de acordare a indemnizaţiei de 10% şi pentru perioada concediului de odihnă, a fost greşit admisă, contrar normelor legale reţinute de instanţă şi anume art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 şi art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996.

Aceste texte de lege prevăd clar că grefierii care desfăşoară activităţi în cadrul Biroului executări civile beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activităţi, deci nu şi pe perioada concediului de odihnă, acelaşi lucru fiind reţinut şi prin Hotărârea nr.333 din 8.10.2007 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării B.

Pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice a susţinut că greşit a fost respinsă excepţia lipsei sale procesuale pasive, instanţa interpretând eronat Legea nr.500/2002. Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice nu are calitatea de ordonator principal de credite, neavând nici o obligaţie privind garantarea drepturilor salariale datorate de ordonatorii de credite.

Competenţa elaborării unor eventuale proiecte de rectificare bugetară pentru drepturi salariale aparţin ordonatorilor de credite, conform procedurii prevăzute de legea finanţelor publice, acest atribut neputând fi extins şi asupra Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice.

Analizând recursurile în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că sunt nefondate.

Cât priveşte recursul declarat de Ministerul Justiţiei se constată că instanţa de fond a dat o justă interpretare dispoziţiilor legale care reglementează acordarea sporului de 10% grefierilor care îşi desfăşoară activitatea în anumite compartimente ale instanţelor judecătoreşti, expres numite de lege şi între care se numără şi reclamantele.

Acest spor face parte din drepturile salariale şi cum indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât salariul, care include sporurile permanente, justificat s-a dispus ca reclamantelor să li se plătească diferenţa din indemnizaţia de concediu rezultată prin includerea sporului de 10% la salariul brut pentru anii 2005, 2006 şi la salariul de bază pentru anul 2007.

Referitor la recursul Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice, susţinerile acestuia în sensul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nu sunt fondate.

Potrivit art.131 alin.1 din Legea nr.304/2004 republicată, instanţele şi parchetele sunt finanţate de la bugetul de stat, iar conform art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice coordonează acţiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie.

Ministerul Economiei şi Finanţelor are ca atribuţii elaborarea proiectului bugetului de stat precum şi proiectului legii de rectificare a bugetului de stat, astfel cum prevăd dispoziţiile art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor Publice.

În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare şi alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiţiei de către Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice, cel dintâi ar fi practic în imposibilitatea să achite sumele la care a fost obligat prin sentinţa atacată.

În situaţia în care nu ar fi obligat Ministerul Economiei şi Finanţelor să pună la dispoziţia Ministerului Justiţiei fondurile necesare reparării prejudiciului suferit de reclamante, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una din cele mai importante funcţii ale sale, respectiv puterea executorie.

Faţă de cele reţinute, recursurile urmează a fi respinse ca nefondate, în temeiul dispoziţiilor art.312 alin. 1 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E

 

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâţii Ministerul Finanţelor Publice B prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului B, cu sediul în B, str. (...) (...), jud. B şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor D., cu sediul în B, sector 5,(...), împotriva sentinţei civile nr.241 din 06 februarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B o t o ş a n i – Secţia civilă (dosar nr(...)).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 07 iulie 2009.

 

Preşedinte Judecători Grefier

 

 

 

 

Red. M.A.

Jud. fd. : D. (...)

E. J.

Tehnored.

Ex. 2/14.07.2009

 

 

 

 

 

 

Toate spetele


Sus ↑