Cabinet avocat Dreptul muncii

La data de 20 12 2011 , contestatorul T.A.N. a chemat in judecata Teatrul pentru Copii si Tineret Colibri Craiova , solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara nr. 51/30 11 2011 emisa de intimat .

In fapt, a aratat ca  este angajat cu contract individual de munca al intimatului si ca prin decizia contestata a fost sanctionat disciplinar cu avertisment scris retinandu-se ca a dat dovada de insuficienta implicare in organizarea spectacolelor, înca de la începutul stagiunii si de lipsa de respect fata de personalul artistic si tehnic cu prilejul organizarii spectacolului Pinochio, in localitatea Calafat, in ziua de 24.11.2011, unde personalul a fost obligat sa-si desfasoare activitatea in conditii improprii.
      Considera ca , decizia este nula absolut deoarece încalca prevederile art. 268 alin 2 lit. a, b si c din art. 279 , deoarece nu cuprinde descrierea faptelor, nu precizeaza prevederile legale sau contractuale încalcate si nici motivele pentru care în conditiile art. 267 alin 3 nu a fost efectuata cercetarea disciplinara .
      Pe fondul cauzei a aratat ca , nu se face vinovat de savarsirea faptelor retinute in sarcina sa deoarece s-a ocupat de organizarea spectacolelor .
      In ziua de 24 11 2011 s-a deplasat la Calafat cu piesa de teatru Pinochio. La Casa de Cultura Calafat personalul artistic si tehnic a fost asteptat cu doua cabine încalzite  cu radiatoare, iar in culisele scenei cu covrigi, alune si bauturii fara alcool .
      Spectacolul s-a bucurat de succes fiind vandute 253 de bilete pentru care s-a încasat suma de 1265 lei, cea mai mare suma încasata într-o deplasare in decursul anului 2011 , ceea ce a contribuit decisiv la realizarea planului de venituri .
      In drept, a invocat prevederile art. 268 din art. 279 .
      A depus la dosar decizia contestata.
      La 8 02 2012  intimatul a formulat întimpinare  in care a solicitat respingerea contestatiei ca neîntemeiata, aratand ca nu a fost efectuata cercetarea prealabila disciplinara deoarece legea permite aplicarea sanctiunii disciplinare a avertismentului fara sa se efectueze cercetare  disciplinara .
      La baza emiterii deciziei a stat referatul nr. 551/25 11 2011  privind slaba implicare a contestatorului in activitatea de organizare a spectacolelor in general  si modul defectuos prin care contestatorul a organizat spectacolul Pinochio la Calafat, în ziua de 24 11 2011, unde actorii au trebuit sa îsi desfasoare activitatea în conditii improprii, fara caldura .
      A depus la dosar decizia contestata, referatul 551/2011, regulamentul intern, contractul individual de munca  si fisa postului contestatorului .
      La 8 02 2012 intimata a completat întimpinarea, solicitand respingerea exceptiei nulitatii absolute a deciziei deoarece cuprinde descrierea faptei, cuprinde prevederile legale încalcate, respectiv art. 248 lit. a din art. 279 si regulamentul intern, iar motivul pentru care nu au fost mentionate apararile contestatorului este acela ca sanctiunea avertismentului se poate aplica fara cercetare disciplinara, deci fara ca salariatul sa formuleze aparari .
      Prin sentinta nr. 1024/07.03.2012 instanta a admis contestatia, a constat nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara nr. 51/30.11.2011 emisa de intimata, retinand urmatoarele :
      Contestatorul este angajat al intimatei, cu contractului individual de munca în functia de referent I M, cu atributii privind organizarea si promovarea spectacolelor, asa cum rezulta din copia contractului de munca depus la dosar.
      Prin decizia contestata nr. 51/30.11.2011, contestatorul a fost sanctionat disciplinar cu avertisment scris, retinandu-se  ca a savarsit abaterea disciplinara ce consta în aceea ca  a dat dovada de insuficienta implicare in organizarea spectacolelor, înca de la începutul stagiunii si de lipsa de respect fata de personalul artistic si tehnic cu prilejul organizarii spectacolului Pinochio, in localitatea Calafat, in ziua de 24. 11. 2011 , unde personalul a fost obligat sa-si desfasoare activitatea in conditii improprii.
      Considera ca , decizia este nula absolut deoarece încalca prevederile art. 252 (fost 268) alin 2 lit. a, b si c din art. 279 , deoarece nu cuprinde descrierea faptelor, nu precizeaza prevederile legale sau contractuale încalcate si nici motivele pentru care în conditiile art. 267 alin 3 nu a fost efectuata cercetarea disciplinara .
      Analizand cu prioritate exceptia nulitatii absolute invocate de contestator instanta constata urmatoarele:
Potrivit art. 252 (fost 268) alin. 2 din codul muncii, decizia de sanctionare disciplinara trebuie sa cuprinda  în mod obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii absolute urmatoarele elemente:
    a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
    b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost încalcate de salariat;
    c) motivele pentru care au fost înlaturate apararile formulate de salariat în timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
    d) temeiul de drept în baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
    e) termenul în care sanctiunea poate fi contestata;
    f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.
      Decizia contestata a fost emisa cu încalcarea prevederilor art. 252 (fost 268) alin 2 lit. a din codul muncii, deoarece nu cuprinde mentiunile privind descrierea faptei savarsite, in ce a constat aceasta, (ce trebuia sa faca salariatul conform atributiilor stabilite prin contractul individual de munca si fisa postului si ce a facut sau nu a facut, ce atributii a încalcat sau nu a îndeplinit corespunzator), cand a fost savarsita, pentru ca in raport de aceste mentiuni sa se poata verifica daca constituie sau nu abatere disciplinara, daca e prevazuta ca atare  in lege sau in regulamentul de ordine interna , ori in contractul colectiv de munca .
Prezentarea foarte generala a faptei nu este suficienta deoarece nu ofera salariatului posibilitatea sa cunoasca fapta ce i se imputa, posibilitatea sa se apere si nici instantei nu-i ofera posibilitatea sa verifice daca contestatorul a savarsit sau nu fapta pentru care este sanctionat .
Cu atat mai mult este esentiala mentionarea faptei in decizie cu cat potrivit art.79 din codul muncii angajatorul nu mai poate invoca in fata instantei alte motive de sanctionare decat cele consemnate in decizie.
De asemenea, în decizia contestata nu s-au mentionat prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost încalcate de salariat, prevederi  ce trebuie mentionate obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii absolute conform de art. 252 (fost 268) alin. 2 lit. b din codul muncii.
In acest fel nu se poate verifica de instanta daca faptele retinute în sarcina contestatorului, descrise în decizie, constituie sau nu abatere disciplinara în sensul prevazut de art. 247 alin. 2 din codul muncii.
Potrivit art. 247 alin. 2 din codul muncii, \"Abaterea disciplinara este o fapta în legatura cu munca si care consta într-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a încalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici\".
Asadar, pentru ca o fapta sa constituie abatere disciplinara trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de art. 247 alin. 2 din codul muncii si sa fie prevazuta  ca si abatere disciplinara de  statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca, neputand fi sanctionata ca si abatere disciplinara orice fapta a salariatului.
      Avand în vedere ca decizia contestata încalca prevederile art. 252 (fost 268)  alin. 2 lit. a si b din codul muncii deoarece nu cuprinde prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost încalcate de salariat, instanta va admite contestatia si  va constata nulitatea absoluta a deciziei
In ce priveste motivul de nulitate absoluta constand în încalcarea prevederilor art. 252 (fost 268)  alin 2 lit c din codul muncii instanta constata ca nu este întemeiat, ca nu era necesar sa se mentioneze motivele pentru care au fost înlaturate apararile formulate de salariat în timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, deoarece sanctiunea avertismentului se poate aplica fara cercetare disciplinara, deci fara ca salariatul sa formuleze aparari .
      Avand în vedere prevederile art. 137 din codul de procedura civila, în conditiile constatarii  nulitatii absolute a deciziei contestate pe calea  exceptiei instanta nu va mai analiza contestatia si pe fond.